Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Proprietăţile terapeutice ale arborelui de scorţişoară
Datorită complexului de substanţe bioactive, scorţişoara exercită un număr mare de acţiuni terapeutice, printre cele mai importante numărându-se cele antimicrobiene, antifungice, astringente, stimulatoare gastric, antidiabetice, antioxidante, antireumatice, imunostimulatoare.
Scorţişoara a constituit încă din vechime un component principal în terapia naturistă, cu efecte benefice în tratamentul multor boli. Pentru buna funcţionare a aparatului digestiv, scorţişoara are un rol important în combaterea indigestiei după mâncăruri grele, în tratarea ulcerelor stomacale, în crampele cu dureri abdominale, diaree, balonări, exercitând o acţiune stimulatoare a secreţiei salivare şi gastrice şi a mişcărilor intestinale, mărind pofta de mâncare. Graţie proprietăţilor antiseptice, scorţişoara împiedică dezvoltarea bacteriilor din stomac şi colon, eliminând inflamaţiile organelor şi ţesuturilor interne şi riscul cancerului de colon. În afecţiunile respiratorii, mierea cu scorţişoară reduce simptomele de răceală, gripă, tuse cronică şi răguşeală şi distruge germenii care provoacă infecţiile tractului respirator. La bolnavii de gripă asigură un somn liniştit şi alină durerile de cap, prin masarea tâmplelor cu ulei. Bune efecte are şi infuzia cu scorţişoară şi cuişoare. Pentru reducerea colesterolului şi a zahărului din sânge, scorţişoara are efecte imediate, dacă se administrează sub formă de pulbere (trei linguriţe), amestecată cu miere de albine (două linguri), în 450 ml de ceai. În bolile cardiovasculare s-a constatat că mierea cu pudră de scorţişoară îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, prin fluidificarea sângelui îngroşat, reface flexibilitatea arterelor şi venelor, întăreşte ritmul cardiac şi evită riscul de atac de cord. În acest scop se vor consuma zilnic, la micul dejun, clătite umplute cu această pastă. Acţiuni benefice se constată şi asupra sistemului nervos, prin eliminarea oboselii fizice şi intelectuale, anularea stărilor de stres nervos, a migrenelor, în îmbunătăţirea memoriei şi a funcţiilor cognitive. Durerile reumatismale pot fi calmate prin masaje cu ulei eteric de scorţişoară sau prin consumul zilnic, dimineaţa, pe stomacul gol, a două linguri de miere cu scorţişoară, într-o cură de minimum o săptămână. De asemenea, utilizarea zilnică a pudrei de scorţişoară, în miere şi puţină apă, luată cu o jumătate de oră înainte de micul dejun, şi seara, înainte de culcare, previne depunerea de grăsimi în organism şi constituie un remediu eficient de slăbire, chiar la persoanele foarte obeze, care continuă să consume o dietă hipercalorică. Alte forme de utilizare: - infuzia din jumătate de linguriţă de scoarţă măcinată, la 250 ml de apă clocotită. Se infuzează acoperit 10 minute şi se beau două-trei căni pe zi, în timpul meselor; - decoct din baton de scorţişoară, care se fierbe timp de două minute în 200 ml de apă. Se scoate batonul, iar ceaiul este utilizat contra tusei şi gripei; - uleiul de măsline cu adaos de scorţişoară şi miere de albine se întinde pe păr înainte de baie, se lasă să acţioneze 10-15 minute, după care se spală, având efecte deosebite în oprirea căderii părului.