Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Proteine şi vitamine esenţiale pentru sănătatea pielii

Proteine şi vitamine esenţiale pentru sănătatea pielii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Elena Blănaru - 12 Mai 2025

Am așteptat cu încântare soarele, căldura, primăvara, voia bună izvorâtă din energia cu care acest sezon ne încarcă. Într-adevăr, creșterea intensității luminii naturale, a duratei zilei și a temperaturii se asociază cu starea de bine, pozitivism și creativitate. Însă expunerea la soare vine și cu anumite neajunsuri, datorate efectului vătămător al radiației UV asupra structurilor celulare din piele și din ochi, mai ales asupra ADN-ului. În completarea îngrijirii locale specifice este necesară susținerea nutrițională.

În mod natural, epiderma produce melanină pentru a se proteja și pentru a reduce acest impact negativ asupra celulelor din profunzimea pielii, care asigură structura și funcțiile matricei extracelulare, producând colagen, elastină, proteoglicani, hialuronat și alte molecule. Pe lângă efectul mai lent de fotoîmbătrânire, constând în pigmentarea și ridarea pielii, expunerea prelungită și neprotejată la soare poate cauza arsuri, uneori la fel de grave precum cele provocate de foc, electricitate sau substanțe chimice corozive.

În general, în funcție de gradul în care sunt afectate țesuturile pielii, arsurile indiferent de cauză sunt clasificate în: arsuri de gradul I - afectează epiderma, primul strat al pielii, și sunt caracterizate prin durere și eritem (înroșire). Acest tip de arsură se vindecă în 5-10 zile și constituie cazul celor mai multe arsuri solare; arsuri de gradul II - afectează atât epiderma, cât și derma, fiind caracterizate prin durere, eritem și formarea de vezicule (bășici). În funcție de cât sunt de profunde, vindecarea acestora poate dura între 10 și 35 de zile și frecvent necesită spitalizare sau cel puțin evaluarea și recomandările unui medic; arsuri de gradul III - implică toate straturile pielii și pot afecta inclusiv mușchii, tendoanele și chiar oasele. Din pricina vătămării terminațiilor nervoase, poate dispărea senzația tactilă din zona respectivă, inclusiv perceperea temperaturii, crescând riscul de rănire și de infecții. Spitalizarea imediată este absolut necesară.

Arsurile presupun un stres fiziologic important, direct proporțional cu gradul acestora. În completarea îngrijirii locale specifice este necesară susținerea nutrițională, principalele obiective din acest punct de vedere fiind asigurarea moleculelor necesare proceselor de regenerare, protecția antioxidantă și menținerea unui nivel optim al ratei de înnoire celulară.

Indiferent că vorbim despre arsuri foarte grave, arsuri solare apărute în urma statului prelungit la plajă, fără aplicarea unui filtru de protec­ție, sau despre leziunile microscopice suferite ca urmare a expunerii cotidiene la soare, pielea are nevoie de aportul constant al unor nutrienți esențiali și de menținerea unui status hidric optim prin consumul a cel puțin cinci căni de apă pe zi. De asemenea, este important să ținem cont de faptul că hrănirea și hidratarea pielii trebuie realizate atât din interior, prin dietă, cât și din exterior, cu produse adecvate de îngrijire.

Esențiale pentru structura și funcțiile pielii sunt peptidele și aminoacizii, molecule care stimulează producerea de colagen și elastină pe două căi: o parte dintre ele intră efectiv în compoziția colagenului și a elastinei, altele stabilizează cuprul implicat în procesul de sinteză a colagenului. Surse alimentare de proteine sunt peștele, carnea de pui, albușul de ou, lintea, tofu, edamamele, năutul, fasolea, mazărea, se­min­țele de cânepă și de dovleac, arahidele, migdalele, semințele de floarea-soarelui, grâul spelta și kamut, quinoa, ovăzul ș.a.

În cazul arsurilor foarte grave, producția celulară de radicali liberi este foarte mare, proporțională cu severitatea arsurii, ceea ce face ca afectarea țesutului să fie încă și mai intensă, cu extinderea leziunilor primare. Totodată, consecutiv arsurilor grave apar și carențe micronutri­ționale, adică deficite de vitamine și minerale, substanțe cu roluri de coenzime și cofactori în procesele de sinteză a colagenului și matricei extracelulare, dar și cu rol protector antioxidant și antiinflamator. În cazul leziunilor microscopice care nu iau aspectul unor arsuri vizibile, vătămarea ADN-ului stă la baza fenomenului de fotoîmbătrânire, cu semnele asociate - riduri, pete, laxitate, exfoliere excesivă, dar și a evenimentelor de inițiere a creșterii tumorale.

Vitamina C joacă un rol crucial atât în formarea elastinei și a colagenului, cât și în protecția antioxidantă. Aplicarea matinală, zilnic, a unui ser facial cu vitamina C urmată de o cremă cu factor de protecție mare (SPF 30/50), completată de o alimentație bogată în fructe și legume proaspete pot ajuta la prevenirea îmbătrânirii premature și la protecția pielii față de factorii de mediu.

Alte vitamine importante pentru sănătatea pielii și implicate în procesele de detoxifiere și regenerare sunt vitaminele din complexul B, A, D și K. Și în acest caz, se poate opta pentru aplicarea unor seruri cu niacinamidă (vitamina B3), retinol și vitamina D, acordând atenție aportului acestora din alimente: fructe, legume verzi și portocalii, ciuperci sălbatice, gălbenuș de ou, pește, lactate cu conținut redus de grăsime.

 

Citeşte mai multe despre:   nutriție