Prunele, cele mai valoroase fructe de toamnă

În scopuri terapeutice şi alimentare sunt folosite atât fructele proaspete, afumate şi uscate, cât şi diferite produse prelucrate casnic sau industrial. Dintre proprietăţile terapeutice ale acestor fructe, cele mai importante sunt cele laxative, decongestive, hepatice, dezin­to­xicante, dezinfectante, diuretice, fortifiante, energizante, stimulente şi regenerante pentru sistemul nervos.

Grație multiplelor efecte curative pe care le au, prunele intervin be­nefic în bolile aparatului digestiv: constipaţii cronice, gastrite hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, steatoză hepatică, hepatită cronică, ciroză hepatică, dischinezie biliară, colecistite, splenomegalie, intoxicaţii alimentare, paraziţi intestinali, reglarea tranzitului intestinal. Au efecte benefice şi în afecţiunile cardiovas­culare, mai exact în: ateroscleroză, hi­pertensiune arterială, reducerea co­lesterolului rău (LDL) depus în in­teriorul arterelor, tromboflebite, acţionând prin blocarea formării cheagurilor în vasele sanguine, creşterea nivelului hemoglobinei la persoanele anemice. Au acţiune şi la ni­velul sistemului nervos în: stări de­­presive, astenie psihică, surmenaj, stări de oboseală, fortificarea sistemului nervos prin prezenţa potasiului şi regenerarea nervilor degradaţi.

Modalităţi de utilizare

Prunele proaspete sunt consumate (8-20 prune) împreună cu pâine neagră sau intermediară, în special dimineaţa, sau la începutul meselor, având efecte în combaterea constipaţiei. În cure de trei zile pe săptămână, se începe cu 3-4 prune pe zi şi se ajunge la 8-10 prune. Introduse în regimul alimentar hiposodat, prunele au efecte bune la bolnavii care suferă de nefrită.

Prunele uscate, cu valoare energetică ridicată, sunt recomandate la copiii anemici, adolescenţi în creştere, sportivi şi persoane care depun eforturi fizice mari.

O cură cu câte 10-12 prune pe zi are multiple efecte, între care:

• decongestionarea ficatului, dispariţia balonărilor, tratarea dispepsiilor cronice, refacerea vigorii stomacului şi a intestinelor, îndepărtarea mirosului fetid şi stimularea poftei de mâncare;
• potolirea setei şi dezintoxicarea rinichilor;
• reducerea riscului accidentelor vasculare cerebrale, prin reducerea nivelului colesterolului care formează plachete pe suprafaţa internă a arterelor şi venelor;
• întărirea sistemului nervos la persoane surmenate.

Fiind foarte concentrate în zaharuri, prunele se digeră greu şi de aceea se recomandă să fie bine mestecate. Persoanele diabetice nu au voie să consume prune proaspete şi, mai ales, prune uscate, întrucât apare pericolul creşterii glicemiei din sânge.

Sucul de prune, consumat câte un pahar îna­inte de mesele principale, are gust plăcut şi evidente calităţi nutritive, energetice, diuretice şi laxative. Acţiuni imediate se constată în decongestionarea ficatului steatozic, consti­paţii rebele, tratarea hemoroizilor, ateroscleroză, reumatism, astenie nervoasă, regenerarea nervilor şi îngrijirea tenurilor grase, cu pori dilataţi.

Siropul de prune (100 g fructe fără sâmburi se macerează 24 ore în 150 ml alcool 600 la care se adaugă 330 ml apă şi 770 g zahăr) se lasă la macerat şi se consumă câte o linguriţă, pentru efectele diuretice, laxative şi emoliente, în constipaţie.

Ţuica şi palinca din prune sunt băuturi care se obţin prin distilarea simplă sau dublă a prunelor puse la fermentat. În terapia naturistă, se folosesc la frecţii externe pentru tratarea răcelilor şi bronhopneumoniilor la copii şi la adulţi. De asemenea, în multe reţete de tincturi şi extracte din plante se fac macerate în ţuică, foarte eficiente mai ales în tratamente externe.

Oţetul de prune se obţine prin fermentarea fructelor bine coapte şi se foloseşte la frecţii şi comprese împotriva răcelilor, junghiurilor, indigestii şi dureri de cap.

Decoctul din prune uscate, din care se consumă zeama dimineaţa şi fructele seara, are eficiență în cazul inflamaţiilor splinei şi congestiei ficatului.

Maceratul la rece din 200 g prune uscate (nu afumate), ţinute în apă, timp de trei-patru ore, se consumă seara, pentru combaterea constipaţiei.

Infuzia dintr-o prună proaspătă şi o smochină la 100 ml apă se dă, zilnic, la copiii nervoşi şi la cei cu constipaţie cronică.

Mască cromatică astringentă, preparată din 5-6 prune zdrobite, care se lasă pe faţă timp de 20 minute, pentru tenurile grase şi cu pori dilataţi.

(Din arhiva de articole a prof. univ. dr. Constantin Milică)