Prunele, dulcele din grădina toamnei

În multe zone din ţară, prunele constituie fructele foarte mult aşteptate să fie consumate pentru gustul lor aromat, dulce şi cu multiple proprietăţi terapeutice. Dintreproprietăţile terapeuticeale fructelor, cele mai importante sunt cele laxative, decongestive hepatice, dezintoxicante, dezinfectante, diuretice, fortifiante, energizante, stimulente nervos şi regenerante pentru sistemul nervos.

Sub denumirile populare de pruni şi perji, există în cultură un mare număr de soiuri, în special Tuleu gras,Agen, vinete româneşti, Centenar, Silvia, Stanley, Anna Späth, Grase româneşti, Bosniace etc, cu o bună adaptabilitate la condiţiile de climă şi sol din România şi cu un potenţial productiv, destul de ridicat şi constant. În scopuri terapeutice şi alimentare sunt folosite atât fructele proaspete, afumate şi uscate, precum şi diferite produse prelucrate casnic sau industrial.

Înconţinutul biochimic al fructelorproaspete, bine coapte, se găsesc cantităţi mari de zaharuri (14‑15%), mai alesfructoză, levuloză, glucoză şi zaharoză, apoi celuloză, pectine, acizi organici (malic, benzoic), proteine, mucilagii, beta‑caroten, vitamine (A, B1, B2, C, PP) şi săruri minerale în care predomină potasiu (210 mg la 100 g fructe), Mg, Ca, Fe, Mn, Cu, B. Valoarea energetică a fructelor proaspete este de 58‑62 kcal la 100 g, iar la fructele uscate ajunge la 250 kcal la 100 g. Dintreproprietăţile terapeuticeale fructelor, cele mai importante suntlaxative, decongestive hepatice, dezintoxicante, dezinfectante, diuretice, fortifiante, energizante, stimulente nervos şi regenerante pentru sistemul nervos.

Acţiuni terapeutice specifice

La nivelul aparatului digestiv prunele intervin în:

‑constipaţii cronice, gastrite hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, steatoză hepatică, hepatită cronică, ciroză hepatică, dischinezie biliară, colecistite, splenomegalie, intoxicaţii alimentare, paraziţi intestinali, reglarea tranzitului intestinal.

În afecţiunile cardiovasculareprezintă efecte în:

‑ateroscleroză, hipertensiune arterială, reducerea colesterolului rău (LDL) depus în interiorul arterelor cerebrale, tromboflebite, acţionând prin blocarea formării cheagurilor în vasele sanguine, creşterea nivelului hemoglobinei la persoanele anemice.

În sistemul nervosintervine în:

‑stări depresive, astenie psihică, surmenaj, stări de oboseală, fortificarea sistemului nervos prin prezenţa potasiului şi regenerarea nervilor degradaţi.

Alte afecţiuni maladiveîn care se exercită efecte benefice sunt:

‑boli renale şi menopauză;

‑cancere;

‑reumatism şi gută;

‑obezitate şi celulită;

‑hemoroizi şi fistule anale;

‑scăderea stărilor febrile a a inflamaţiilor gâtului.

Forme de utilizare

Fructele proaspetesunt consumate (8‑20 prune) împreună cu pâine neagră sau intermediară, în special dimineaţa, pe stomacul gol, sau la începutul meselor, având efecte laxative în combaterea constipaţiei. În cure de trei zile pe săptămână se începe cu trei‑patru fructe pe zi şi se ajunge la opt‑ zece fructe. Introduse în regimul alimentar hiposodat, prunele au efecte bune la bolnavii de gută şi nefrite. Fructele uscate,cu valoare energetică ridicată, fiind recomandate copiilor anemici, adolescenţilor în creştere, sportivilor şi persoanelor care depun eforturi fizice mari.

O cură cu câte 10‑12 fructe pe zi are multiple efecte:

‑ decongestionarea ficatului, dispariţia balonărilor, tratarea dispepsiilor cronice, refacerea vigorii stomacului şi a intestinelor, îndepărtarea mirosului fetid şi stimularea poftei de mâncare;

‑ potolirea setei şi dezintoxicarea rinichilor;

‑ reducerea riscului accidentelor vasculare cerebrale, prin reducerea nivelului colesterolului care formează plachete pe suprafaţa internă a arterelor şi venelor;

‑ prevenirea cancerului de colon;

‑ întărirea sistemului nervos la persoane surmenate.

Fiind foarte concentrate în zaharuri se digeră greu şi de aceea se recomandă să fie bine mestecate. Persoanele diabetice nu au voie să consume prune proaspete şi, mai ales, prunele uscate, întrucât apare pericolul creşterii glicemiei din sânge.

Magiunul din prune la care s‑au scos sâmburii, se prepară fără zahăr şi se fierbe până la consistenţa dorită. Dulceaţa de prunese prepară din fructe brumării, care se opăresc cu apă fierbinte şi se înlătură sâmburii şi pieliţele. Prunele se pun în apă de var pentru a se întări, se clătesc bine în mai multe ape, se adaugă un kg zahăr la 80 fructe şi se lasă în repaus 12 ore. Apoi se fierbe dulceața la foc redus, până se leagă bine şi, în final, se adaugă câteva felii de lămâie pentru aromatizare.

Sucul de prune, consumat câte un pahar înainte de mesele principale, are gust plăcut şi evidente calităţi nutritive, energetice, diuretice şi laxative. Acţiuni imediate se constată în decongestionarea ficatului steatozic, constipaţii rebele, tratarea hemoroizilor, ateroscleroză, reumatism, astenie nervoasă, regenerarea nervilor şi îngrijirea tenurilor grase, cu pori dilataţi.

Siropul de prune(100 g fructe fără sâmburi se macerează 24 ore în 150 ml alcool 60⁰la care se adaugă 330 ml apă şi 770 g zahăr) se lasă la macerat în continuare şi se consumă câte o linguriţă pentru efectele diuretice, laxative şi emolienteîn constipaţie.

Oţetul de prunese obţine prin fermentarea fructelor bine coapte şi se foloseşte la frecţii şi comprese împotriva răcelilor, junghiurilor, indigestiilor şi durerilor de cap.

Decoctul din prune uscate,din care se consumă zeama dimineaţa şi fructele seara, e indicat în cazul inflamaţiilor splinei şi congestiei ficatului. Macerat la recedin 200 g prune uscate (nu afumate), ţinute în apă timp de trei‑patru ore, se consumă seara pentru combaterea constipaţiei.

Infuziedintr‑o prună proaspătă şi o smochină la 100 ml apă se dă zilnic copiilor nervoşi şi celor care suferă de constipaţie cronică.

Masca cromaticăastringentă, preparată din cinci‑șase prune zdrobite, se lasă pe faţă timp de 20 minute pentru tenurile grase, cu pori dilataţi. Prunul are mareimportanţă apicolă, cu mare capacitate meliferă, producând o cantitate deosebită de nectar şi polen.