Prunele, un tonic al sistemului nervos

Prunele sunt astăzi folosite nu doar în scopuri alimentare, ci şi în arsenalul de remedii pe care medicina naturistă ni-l pune la dispoziţie. Astfel, în scopuri terapeutice şi alimentare sunt folosite fructele proaspete sau uscate, dar şi frunzele recoltate primăvara şi la începutul verii, uscate la umbră, în poduri acoperite cu tablă.

Originar din Asia Mică, Persia şi Caucazul de Est, unde a apărut prin încrucişarea naturală dintre porumbar şi corcoduş, prunul a ajuns apoi în Europa, devenind unul din pomii fructiferi de mare importanţă.

Fructele proaspete, bine coapte, conţin zaharuri, vitamine şi săruri minerale, în care predomină potasiu (210 mg la 100 g fructe), dar valoarea energetică a fructelor proaspete este de 58-62 de kcal la 100 g, iar la fructele uscate ajunge la 250 kcal la 100 g. Sâmburii de prune conţin 37% ulei.

Fructele sunt laxative, decongestive hepatice, dezintoxicante, dezinfectante, diuretice, fortifiante, energizante, stimulente nervos şi regenerante pentru sistemul nervos. Frunzele sunt laxative, febrifuge şi vermifuge.

La nivelul aparatului digestiv prunele intervin în:

- gastrite hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, steatoză hepatică, hepatită cronică, ciroză hepatică, dischinezie biliară, colecistite, splenomegalie, constipaţii cronice, intoxicaţii alimentare, paraziţi intestinali, reglarea tranzitului intestinal. În afecţiunile cardiovasculare prezintă efecte în:

- ateroscleroză, hipertensiune arterială, reducerea colesterolului rău (LDL) depus pe arterele cerebrale, tromboflebite, acţionând prin blocarea formării cheagurilor în vasele sangvine şi creşterea nivelului hemoglobinei la persoanele anemice.

În sistemul nervos intervine în stări depresive, astenie psihică, surmenaj, stări de oboseală, fortifierea sistemului nervos şi regenerarea nervilor degradaţi.

De asemenea, prunele exercită efecte benefice în boli renale, cancere, reumatism şi gută, obezitate şi celulită, scăderea stărilor febrile a inflamaţiilor gâtului.

Forme de utilizare

8-20 de fructe proaspete, consumate împreună cu pâine neagră sau intermediară, în special dimineaţa, pe stomacul gol sau la începutul meselor, având efecte laxative în combaterea constipaţiei. În cure de trei zile pe săptămână se începe cu 3-4 fructe pe zi şi se ajunge la 8-10 fructe. Introduse în regimul alimentar hiposodat, prunele au efecte bune la bolnavii de gută şi nefrite.

Fructele uscate, cu valoare energetică ridicată, sunt recomandate copiilor anemici, adolescenţilor în creştere, sportivilor şi persoanelor care depun eforturi fizice mari.

O cură cu 10-12 fructe pe zi are multiple efecte:

- decongestionarea ficatului, dispariţia balonărilor, tratarea dispepsiilor cronice, refacerea stomacului şi a intestinelor, stimularea poftei de mâncare;

- potolirea setei şi dezintoxicarea rinichilor;

- reducerea riscului accidentelor vasculare cerebrale prin reducerea nivelului colesterolului, care formează plachete pe suprafaţa internă a arterelor şi venelor;

- prevenirea cancerului de colon;

- întărirea sistemului nervos la persoanele surmenate.

Fiind foarte concentrate în zaharuri, prunele se digeră greu şi de aceea se recomandă să fie bine mestecate.

Sucul de prune, consumat câte un pahar, înainte de mesele principale, prezintă evidente calităţi nutritive, energetice, diuretice şi laxative. Acţiuni imediate se constată în decongestionarea ficatului steatozic, constipaţii rebele, ateroscleroză, reumatism, astenie nervoasă, regenerarea nervilor şi îngrijirea tenurilor grase, cu pori dilataţi.

Siropul de prune (100 g fructe fără sâmburi se macerează 24 de ore în 150 ml de alcool de 60 de grade), la care se adaugă 330 ml de apă şi 770 g de zahăr; se lasă la macerat în continuare şi se consumă câte o linguriţă pentru efecte diuretice, laxative şi emoliente în constipaţie.