Pseudo-sfaturi dietetice

Suntem asaltaţi, în ultima vreme, pe ecranele televizoarelor, în ziare şi în librării, de tot felul de sfaturi dietetice, unul mai năstruşnic decât celălalt. Şi atunci, mă întreb, de ce nu m-aş amesteca şi eu în acest cor gălăgios, oferindu-vă câteva mostre hazlii.

Iată-le:

- o veche zicală zice că necazul cu mâncarea chinezească este că, după ce ai consumat-o, ţi se face foame şi mai vrei o porţie. Totuşi, cei care frecventau în urmă cu ani restaurantele chinezeşti prezentau uneori semne ale aşa-numitului "sindrom al restaurantului chinezesc", care consta într-o reacţie anafilactică severă, cu umflarea gâtului şi asfixie. Un cercetător american a făcut investigaţii şi a dat vina pe prezenţa în alimente a glutamatului de sodiu. Acest aditiv alimentar a mai fost învinovăţit pentru apariţia crizelor de astm şi a durerile de cap provocate de hotdog. Cercetări ulterioare nu au reuşit să găsească o legătură semnificativă între sindromul amintit şi glutamatul de sodiu;

- reducerea consumului de alcool este un lucru bun, dar abstinenţa totală pare a nu fi, mai ales la femei, deoarece, creşte riscul apariţiei de calculi biliari. Femeile care au obiceiul să consume 1-2 păhărele zilnic sunt mai puţin predispuse la calculoză biliară. Cercetătorii americani care au publicat aceste concluzii au luat în studiu peste 80.000 de asistente medicale, constatând că nu contează ce fel de băutură alcoolică se consumă. Pentru a nu fi acuzaţi de asociaţiile antialcoolice, autorii au afirmat că "în ciuda relaţiei inverse dintre consumul regulat şi moderat de alcool şi apariţia calculilor biliari, pacienţii interesaţi de acest tratament trebuie să discute efectele consumului de alcool asupra sănătăţii cu medicii, care pot stabili riscurile şi beneficiile şi pot face recomandările individualizate necesare";

- într-un articol publicat în revista "Aditivi alimentari", cercetătorii italieni au arătat că se pot introduce cantităţi periculoase de plumb în sânge, dacă se bea din pahare de cristal noi şi sclipitoare. Depinde însă şi de tipul băuturii. De exemplu, băuturile de tip cola nu creează probleme, deoarece ele extrag foarte puţin plumb din sticlă. Dar, mă întreb şi vă întreb, câţi oameni beau cola din pahare de cristal? Vinovatul pare să fie vinul alb, care se bea de preferinţă din asemenea pahare şi extrage cel mai ridicat nivel de plumb dintre toate lichidele studiate. Situaţia se schimbă după ce paharele sunt spălate de mai multe ori. În aceste condiţii, nivelul de plumb din vin rămâne acelaşi, însă cel din băuturile de tip cola creşte(!), spun cercetătorii de la Institutul de Studiere a Sticlei din Murano, Veneţia, Italia;

- o ştire mai puţin dietetică: înghiţirea bateriilor. Încă în urmă cu aproape două decenii, Centrul Naţional pentru Otrăviri de la Universitatea Georgetown a raportat situaţia a 2.382 de cazuri de adulţi şi copii care au înghiţit baterii. Observaţiile au fost efectuate pe parcursul a şapte ani. Majoritatea acestor baterii erau mici, utilizate la proteze auditive şi ceasuri, însă au fost cazuri când s-au înghiţit şi baterii cilindrice mai mari. Interesant este faptul că un număr surprinzător de adulţi au confundat bateriile mici cu pastilele. Astfel, se citează un caz când un bărbat care mergea pe stradă a băgat mâna în buzunar să scoată un comprimat contra durerilor de cap, dar a reuşit să scoată o baterie de dimensiuni asemănătoare, pe care, neatent, a înghiţit-o. O altă pacientă a vrut să-şi administreze un medicament pentru inimă în timp ce-şi schimba bateria de la proteza auditivă şi le-a încurcat. Ulterior, a constatat că aparatul auditiv nu mai funcţiona şi a realizat confuzia.

Înghiţirea unei baterii provoacă, de regulă, vătămări minore (rareori greţuri şi vărsături), principalul pericol fiind ca bateriile mici să rămână blocate în esofag. E bine de ştiut că unei baterii îi trebuie, în medie, 48 de ore ca să treacă prin tubul digestiv.

Deci, fiţi atenţi cum utilizaţi bateriile!