Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor
Sofia B., jud. Cluj: „De câteva luni sufăr de insomnie. Am încercat tot felul de tratamente, însă aş vrea să apelez la profesorul Milică pentru câteva recomandări naturiste. Vă mulţumesc mult“
Prof. Constantin Milică: Efectul de provocare a somnului cu ceaiuri şi tincturi este datorat unor substanţe active din plante (alcaloizi, flavonoide, uleiuri eterice, vitamine şi săruri minerale) cu acţiuni tonice şi reconfortante pentru sistemul nervos: - tinctură de valeriană (20 g rădăcini macerate timp de 8 zile în 100 ml alcool 700), din care se iau câte 15-20 picături, înainte de culcare. Dacă se foloseşte în cursul zilei poate provoca stări de somnolenţă; - tinctură de talpa gâştei (20 g herba macerată timp de 7-8 zile în 100 ml alcool 700), din care se iau câte 20-40 picături de 2-3 ori pe zi; - tinctură din flori, frunze şi fructe de păducel (20 g în 100 ml alcool 600, timp de 10 zile); se iau câte 10-15 picături, de 3 ori pe zi, ultima înainte de culcare, în caz de irigare cerebrală insuficientă; - pulbere din rădăcini uscate şi mărunţite de valeriană din care se ia câte un vârf de cuţit, de 3 ori pe zi. În tratamente externe se recomandă băi generale şi locale, cu caracter sedativ şi relaxant: - băi generale calde (37-380C) cu infuzie din 100 g flori de lavandă la 3 litri apă sau 3-4 g ulei de lavandă amestecat cu alcool, în cantităţi egale, care se adaugă în cadă unde se stă 20 minute, zilnic, într-o cură de 21 de băi; - băi generale calde (350C) cu infuzie din 150 g flori de tei la 2-3 litri apă, care se adaugă în cadă, mai ales la copiii agitaţi, care se răsucesc în pat şi nu pot adormi; - băi generale calde, cu uleiuri eterice de pin, brad, roiniţă, busuioc, cimbrişor, măghiran, rozmarin, coji de portocale şi lămâi (câte 5 picături la cadă, de două ori pe săptămână, câte 12-15 minute); - băi generale cu sare de salină sau sare de mare (500 g la cadă), în care s-au macerat ace de brad, pin sau molid (20%); - băi de mâini şi de picioare cu flori de tei, păducel şi măceş, frunze de mentă şi capsule de mac; - cataplasme pe glezne şi genunchi cu hrean ras, ţinute până când apare senzaţia de căldură locală; - cataplasmă pe piept şi pe cord cu bitter suedez; - cataplasmă pe piept sau pe ceafă cu oţet de mere încălzit; - comprese pe frunte cu infuzie de busuioc, având efect reconfortant în stările de insomnie, astenie, depresii şi anxietate; - masaje în lungul coloanei vertebrale cu macerat din petale de mac roşu, flori de măceş şi măghiran şi frunze de trandafir; - pernă sau săculeţ de tifon umplute cu flori de lavandă, conuri proaspete de hamei (schimbate la două săptămâni), care se ţin pe piept sau la cap.