Răspundem cititorilor: Alimentele bogate în potasiu previn tahicardia

Irina V., Ploieşti: "Aş dori să aflu care sunt cauzele tahicardiei şi cum se manifestă această boală. Vă mulţumesc."

Prof. Constantin Milică: Tahicardia constă din accelerarea ritmului cardiac la valori între 100-160 pulsaţii pe minut, comparativ cu limita fiziologică normală, de 60-70 de bătăi pe minut, cu variaţii în funcţie de vârsta şi sexul persoanei.

La bebeluşi, tahicardia poate să apară din cauza unor tulburări funcţionale ale sistemului nervos. Aceste tulburări au debut brusc şi repercusiuni severe asupra stării generale a sănătăţii (agitaţie, tegumente cenuşii).

În primele luni de viaţă, copiii au un ritm cardiac foarte rapid (120-140 de pulsaţii pe minut), care scade la vârsta de 4-6 ani (100-110 bătăi pe minut). Creşterea ritmului cardiac faţă de valorile normale apare atunci când copilul este speriat, plânge, ţipă, se agită sau are febră mare.

Fără un tratament de urgenţă, în maximum 48 de ore, poate să intervină insuficienţa cardiacă, cu blocaj respirator şi cardiac (mare atenţie la mamele care lasă copiii să ţipe pentru a-şi întări plămânii!).

În declanşarea tahicardiei intervin diferiţi factori de stres, eforturi fizice şi intelectuale, emoţii puternice, stări de excitaţie nervoasă, insomnii, febră ridicată, unele afecţiuni cardiovasculare (insuficienţă cardiacă, malformaţii congenitale ale inimii, miocardită, hemoragii), boli glandulare (hipertiroidism), digestie îngreunată, focare de infecţii (amigdalită, dentare), intoxicaţii (cu alcool, tutun, cafea etc.) sau după tratamente cu miofilină, efedrină, adrenalină şi alte tonice cardiace.

Bolnavii de tahicardie acuză palpitaţii şi jenă în zona inimii, ameţeli, greţuri, mâini şi picioare reci.

În regimul alimentar se recomandă fulgi de ovăz sau de orz, macerat din coji de ouă cu drojdie de bere (consumat timp de 1-2 săptămâni pe lună), ulei vegetal, cărbune de lemn sau cenuşă vegetală.

În evitarea aritmiilor cardiace un rol important îl au ionii de potasiu (cu rol antagonist faţă de ionii de sodiu). Alături de magneziu, cationii de potasiu asigură o bună funcţionare a muşchilor inimii, a sistemului nervos şi o atenuare a hipertensiunii, contribuind la reglarea excitabilităţii neuromusculare şi a contracţiilor musculare la nivelul inimii, prin menţinerea potenţialului electric al sistemului nervos şi al transmisiei impulsurilor nervoase în tot corpul corpul.

Surse bogate în potasiu sunt unele legume (usturoi, spanac, păstârnac, cartofi noi, dovlecei) şi fructe proaspete (dovleac, coacăze negre, prune, banane, smochine).