Răspundem cititorilor: Amestecul de tincturi din plante, cel mai bun remediu contra giardiozei

Nina P., Târgu-Neamţ: „Băieţelul meu de 4 ani are giardioză. N-aş vrea să mai urmez un tratament clasic şi de aceea îl rog pe prof. Milică să ne recomande câteva remedii naturiste. Vă mulţumesc.“

Prof. Constantin Milică: Giardioza este cea mai răspândită boală gastro-intestinală în rândul populaţiei, fiind cauzată de un vierme intestinal numit giardia. Boala poate afecta până la 20-30% din populaţie, mai ales spre sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Tratamentul naturist urmăreşte creşterea rezistenţei organismului faţă de boală şi utilizarea plantelor cu acţiune antiseptică, vermifugă, antiinflamatoare, calmantă şi antispasmodică.

Principalele specii de plante cu aceste proprietăţi terapeutice sunt: cimbrişor şi cimbru de cultură (Thymus), bogate în uleiuri eterice cu timol, anason şi coada şoricelului (luate dimineaţa pe stomacul gol), rădăcini de ghinţură şi scoarţă de cruşin (luate seara). Este eficient un amestec de specii medicinale: cimbru de cultură (25 g), frunze de roiniţă (20 g), fructe de fenicul (20 g), frunze de mentă (15 g), flori de gălbenele (10 g) şi flori de muşeţel (10 g); din amestec se ia o lingură la 200 ml apă clocotită care se infuzează, acoperit, 10 minute şi se beau 2-3 căni pe zi într-o cură de 10-15 zile pe lună.

În paralel, se utilizează un amestec de tincturi în alcool 700, preparate din: propolis (30%) - două părţi, gălbenele (20%) - trei părţi, cimbrişor (20%) - două părţi şi pelin alb (10%) - două părţi. După o macerare de 8 zile, se filtrează şi se începe tratamentul luând de două ori pe zi astfel:

- copiii sub 1 an - câte 5-10 picături;

- copiii între 2-5 ani - 20 de picături ;

- copiii între 6-10 ani - 40 de picături;

- copiii între 11-14 ani - 60 de picături;

- tineri peste 15 ani şi adulţi - 100 de picături.

Cura durează 7-10 zile, iar după o pauză de 7 zile se reia de încă două ori. Tot intern se va folosi o tinctură 10% (câte 25 picături de 3-4 ori pe zi), cu flori de iasomie, lavandă şi gălbenele, frunze de nuc şi pelin, herba de cimbru şi seminţe de mărar. Alimentaţia se va baza pe legume şi fructe proaspete, cu conţinut bogat în vitamine şi săruri minerale, precum şi în substanţe antiseptice, antiinflamatoare şi vermifuge (cimbru, tarhon, pătrunjel, ceapă, usturoi, hrean, anason, chimion), folosite în diferite salate, precum şi seminţe neprăjite de dovleac, lămâi şi alte fructe acre. Se vor evita preparatele conservate, produsele lactate, dulciurile, condimentele iuţi, afumăturile, mezelurile şi fructele dulci.