Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Anghinarea, un remediu natural în tratamentul anginei pectorale

Răspundem cititorilor: Anghinarea, un remediu natural în tratamentul anginei pectorale

Data: 29 Octombrie 2009

Dumitru Z., jud. Ilfov: „Aş dori să ştiu ce remedii din plante se pot utiliza în tratamentul anginei pectorale.“

Prof. Constantin Milică
: Medicina naturistă recomandă plante cu proprietăţi vasodilatatoare la nivel coronarian şi periferic, antispastice şi calmante în stări de excitaţie cardiacă şi nervoasă:

- degeţelul lânos, degeţelul roşu, cu acţiune tonic-cardiacă în angina pectorală, insuficienţa cardiacă, mărirea contracţiei miocardului şi rărirea ritmului cardiac;

- talpa gâştei, cu efecte în angina pectorală, hipertensiune arterială, tahicardie, nevroze cardiace şi reglarea bătăilor inimii după stări nevrotice;

- păducelul, care acţionează favorabil în angina pectorală, precum şi în creşterea permeabilităţii vasculare şi fluidificarea sângelui;

- anghinarea, cu acţiuni terapeutice în angina pectorală, insuficienţa cardiacă cu edeme, zgomot în urechi, hipertensiune arterială şi arteroscleroză;

- valeriana are efecte antispasmodice şi sedative în nevroze cardiace, reglarea presiunii arteriale şi a palpitaţiilor inimii, inclusiv calmarea sistemului nervos la nivelul encefalului;

- saschiul, cu proprietăţi spasmolitice şi hipotensive, eficient în hipertensiune arterială, tahicardie neurovegetativă, arteroscleroză sau pierderea memoriei, acţionând prin dilatarea arterelor cerebrale şi irigarea optimă a sângelui spre creier;

- vâscul, cu proprietăţi terapeutice hipotensive, sedative, bradicardizante, vasodilatatoare coronariene şi periferice, evitând congestia cerebrală, arteroscleroza şi extrasistolele.

Cu efecte adjuvante se mai recomandă, în consumul intern, infuzii sau decocturi (câte două căni pe zi) din amestecuri de plante în care intră, pe lângă speciile mai sus menţionate, şi alte specii medicinale ca roiniţă, busuioc, mentă, cimbrişor, rostopască, soc, tei, arnică, chimion, fenicul, coacăz negru, creţişoară, ciuboţica cucului, rădăcini de pătrunjel şi hrean, fructe de măceş, toate îndulcite cu miere de albine.

Sunt indicate şi tincturile de păducel (câte 20 de picături de trei ori pe zi), maceratul de usturoi cu miere de albine şi propolis şi siropurile de cătină, coacăz negru, afin şi mentă. Este eficientă şi o cură de două-trei săptămâni cu ulei de lavandă (20-30 de picături în apă, de două-trei ori pe zi).

Pentru uz extern se recomandă comprese şi unguente cu gălbenele, aplicate pe zona inimii, precum şi băi calde de 40 de grade Celsius la mâini şi la picioare, timp de 15 secunde, repetate de câteva ori, până la ameliorarea durerilor.