Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Băile locale cu flori de gălbenele combat degerăturile
Valentin T., jud. Maramureş: „Am 43 de ani şi lucrez la un gater. Din cauza frigului, mai ales în timpul iernii, sufăr degerături uşoare la picioare. Aş avea rugămintea către profesorul Milică să-mi recomande câteva remedii naturiste, dacă se poate. Vă mulţumesc.“
Prof. Constantin Milică: Pentru degerăturile uşoare se pot utiliza unele specii medicinale aplicate sub formă de băi locale, comprese sau cataplasme, fără a strânge cu un bandaj care ar împiedica circulaţia sângelui. Băile locale se fac cu infuzii sau decoct în care se ţin părţile degerate, cu repetare de 3 ori pe zi, folosind: - flori de gălbenele (15-20 g la un litru apă clocotită) pentru refacerea circulaţiei sângelui; - herba de schinel (20 g fierte 15 minute într-un litru apă), cu proprietăţi cicatrizante şi antiseptice; - scoarţă de stejar (25-30 fierte 15 minute într-un litru apă), cu acţiune astringentă, cicatrizantă şi dezinfectantă; - muguri de plop negru (25-30 g la litru apă), cu calităţi antiseptice şi cicatrizante; - rădăcini şi frunze de ţelină tăiate mărunt şi fierte 45 minute în doi litri apă; în decoctul cald la 400C se introduc părţile degerate de trei ori pe zi, cu repetare timp de 3-5 zile, reîncălzind acelaşi decoct; - rădăcini de obligeană (200 g macerate la rece timp de 10 ore în 5 litri apă şi apoi încălzire uşoară pentru îmbăierea locului afectat timp de 20 minute); - fructe de castane sălbatice (20 bucăţi zdrobite şi fierte timp de o oră în 5 litri apă); zilnic se face o baie locală timp de 30 minute, cu repetare în 4-12 zile în funcţie de gravitatea degerăturii; - amestec din plante (frunze de nuc, schinel şi frunze de gutui în părţi egale, câte 4 linguri din fiecare la 3 litri apă) cu care se face infuzie pentru îmbăierea părţii degerate timp de 10 minute; - amestec din scoarţă de stejar, salcie şi arin (în părţi egale), din care se iau 200 g pentru fierbere 10 minute în 5 litri apă; se face o baie locală pe zi la temperatura de 20-250C; - cataplasme cu flori de gălbenele, flori şi frunze de lumânărică, fierte 5 minute în lapte şi seminţe de gutui macerate timp de 10 ore în apă clocotită; - cataplasme cu foi de varză murată, hrean ras amestecat cu miere de albine, ridichi rase, cartofi zdrobiţi, ceapă tăiată în felii, frunze proaspete de aloe şi un strat de miere de albine acoperit cu o pânză curată; - comprese cu infuzie de gălbenele, decoct din seminţe de gutui, muguri de brad, scoarţă de stejar şi sucuri din lămâi, castraveţi şi ceapă; - comprese din amestec de plante: scoarţă de stejar (25 g), rădăcină de tătăneasă (25 g), flori de gălbenele (20 g), herba de mentă (20 g) şi flori de muşeţel (10 g); din amestec se iau 2 linguri la 250 ml apă care se fierbe 10 minute la foc domol.