Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Bolnavii de ulcer gastric trebuie să consume legume cu celuloză moale

Răspundem cititorilor: Bolnavii de ulcer gastric trebuie să consume legume cu celuloză moale

Data: 29 Ian, 2010

Liliana D., jud. Bihor: „Ce regim alimentar recomandă prof. Constantin Milică bolnavilor de ulcer gastric?“

Prof. Constantin Milică
: Pentru vindecarea ulcerelor gastrice, alimentaţia corectă are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se urmăreşte cruţarea mucoasei stomacului şi duodenului, cu rol de pansament gastric. Durata regimului alimentar este îndelungată, de luni de zile, şi necesită multă răbdare şi perseverenţă pentru a se asigura o vindecare completă, evitând reapariţia durerilor după 6-7 luni. Se recomandă ca bolnavul să ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masă fiind înainte de ora 20. Se va mânca încet, mestecând bine, fără a bea lichide în timpul mesei. După fiecare masă, bolnavul va sta culcat, punând pe abdomen o compresă caldă sau cataplasmă cu făină de porumb. În faza dureroasă se permite doar un regim hidric de 2-3 zile cu 200 ml lapte dulce care neutralizează acidul clorhidric şi opreşte secreţia gastrică. Laptele se amestecă, în părţi egale, cu un ceai medicinal (tei, măceşe, muşeţel), consumând 6-7 pahare pe zi, la intervale de 3 ore. Eventual se adaugă câteva picături de suc de lămâie. Pe măsură ce durerile se atenuează, se introduc în alimentaţie supe de orez strecurate, smântână, biscuiţi moi, pâine albă şi uscată (circa 400 grame) şi albuşuri de ouă crude, bătute spumă. După dispariţia simptomelor de boală se pot consuma supe călduţe de legume (varză, salate, mărar, tomate), piureuri pasate din legume şi cartofi, grâu germinat, orez şi griş, soteuri, budinci, sufleuri la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caş nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă în aburi, cartofi copţi sau fierţi în coajă care se zdrobesc şi se amestecă cu lapte acru şi morcov ras. Din această fază se poate începe consumul de carne de pasăre sau viţel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la aburi. Se adaugă peşte alb, slab (ştiucă, şalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. Ca desert se consumă legume fragede, cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole, cartofi - fierţi, copţi sau piure). O atenţie deosebită trebuie să fie acordată curei de

dezintoxicare a organismului, folosind seminţe de dovleac puţin prăjite şi nesărate (4-5 pumni pe zi), iar ca lichid se preferă un borş din tărâţe de grâu din care se consumă 1,5-2 litri pe zi, având efect de eliminare a toxinelor prin transpiraţie. Ca băuturi se vor consuma apă minerală plată între mese şi sucuri de legume (uşor îndulcite) din morcov, sfeclă roşie, ţelină dată pe răzătoare, varză albă, spanac şi cartofi cruzi care se iau cu 15 minute înainte de mese.