Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Cartofii fierţi sau copţi nu îngraşă

Răspundem cititorilor: Cartofii fierţi sau copţi nu îngraşă

Data: 07 August 2010

Eugen T., jud. Călăraşi: "Aş dori să ştiu în ce măsură cartoful poate fi considerat un aliment care îngraşă şi ce proprietăţi nutritive are. Vă mulţumesc"

Prof. Constantin Milică
: Proprietăţile nutritive ale cartofului sunt corelate cu conţinutul în substanţe chimice din tuberculi: 17-20% glucide (amidon, celuloză, zaharoză, glucoză, fructoză), 1,5% proteine, proteide şi aminoacizi, 1,3% fibre alimentare, substanţe pectice, acizi organici (malic, citric, oxalic), complexul vitaminic, săruri minerale (îndeosebi potasiu, fosfor, magneziu şi calciu). Tuberculii conţin o energie calorică moderată: 80-90 kcal la 100 g substanţă comestibilă proaspătă (de două ori mai puţin decât pâinea, orezul şi pateurile). Cu 200 g cartofi copţi se asigură 16-18% din necesarul proteic al unui om pe zi, iar 200 g cartofi prăjiţi asigură 25% din necesarul de proteine vegetale. Aminoacizii esenţiali (triptofan, lizină etc.) şi proteinele solubile au un rol deosebit în alimentaţie, atât pentru oameni, cât şi pentru animalele de casă, având un aport nutritiv comparat cu pâinea şi orezul. Tuberculii de cartof conţin aproape toate vitaminele principale, mai mult decât pâinea albă şi orezul. Predomină atât unele vitamine liposolubile (A, E) cât şi unele vitamine hidrosolubile (B1, B2, B6, B12, C, H, PP şi acidul folic). În sezonul de iarnă, tuberculii de cartof pot constitui singura sursă de vitamine naturale. Prin gustul plăcut şi prin aroma specifică, cartoful poate fi utilizat la prepararea multor alimente (borş, iahnie, chiftele, cartofi umpluţi, prăjiţi, înăbuşiţi, pai, sufleu etc.). Pentru o alimentaţie sănătoasă sunt preferaţi cartofii fierţi (piure) sau copţi în coajă, care păstrează vitaminele şi sărurile minerale şi nu pun în pericol silueta. În schimb, cartofii prăjiţi depăşesc 300 de calorii la 100 de grame, ca urmare a îmbibării cu ulei vegetal sau untură, devenind o adevărată bombă calorică. În timpul prăjirii sunt distruse vitaminele şi se formează acrilamida, o substanţă posibil cancerigenă. Cu totul necorespunzătoare este asocierea dintre cartofii prăjiţi şi carnea friptă, întrucât cartofii se digeră în 2-3 ore, în timp ce carnea abia după 15-20 de ore.