Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Ce nu au voie să mănânce bolnavii de colecistită

Răspundem cititorilor: Ce nu au voie să mănânce bolnavii de colecistită

Data: 27 Noiembrie 2010

Şerban T., Bucureşti: "Ce regim alimentar recomandă prof. Constantin Milică bolnavilor de colecistită?"

Prof. Constantin Milică
: Colecistitele, acute sau cronice, sunt inflamaţii ale peretelui vezicii biliare, care apar în momentul când un calcul biliar blochează evacuarea conţinutului vezicular prin canalele cistice îngustate. În consecinţă, bila venită din ficat se acumulează, în exces, în interiorul colecistului, provocând extensia în volum a acestuia, uneori cu suprainfectarea bilei cu germeni microbieni (colibacili, streptococi, stafilococi, pneumococi, salmonele, bacili tifici şi paratifici). Prin infectare se produce lezarea superficială a vezicii, cangrenarea şi chiar perforarea pereţilor.

Bolnavul acuză dureri în hipocondrul drept, imediat sub coaste, cu iradieri în spate şi în umărul drept, urmate de greţuri, vărsături bilioase, balonări, arsuri gastrice, gust amar în gură dimineaţa, icter şi subicter, constipaţii, lipsa poftei de mâncare, iritabilitate crescută, astenie fizică şi intelectuală, oboseală, dureri de cap, stări de depresie sau melancolie, febră cu frisoane, insomnii sau somn agitat cu coşmaruri, capacitate redusă de muncă şi de concentrare. Bolnavul este palid, tras la faţă şi prezintă transpiraţii frecvente.

Acutizarea sau cronicizarea bolii pot fi provocate prin infecţii locale şi, mai ales, printr-o alimentaţie necorespunzătoare: grăsimi animale, carne de porc, oaie, gâscă, raţă, vânat, peşte gras, mezeluri, afumături, marinate, prăjeli, rântaşuri, brânzeturi grase şi fermentate, condimente picante (ardei iute, muştar, boia, piper), alcooluri tari şi deserturi cu alune, ciocolată şi cafea.

Dintre preparatele culinare sunt interzise supele grase de carne, borşuri cu smântână, ciorbe grase şi cu fasole boabe.

Sunt permise carne slabă şi proaspătă de pasăre, viţel şi peşte, albuş de ou, omletă dietetică, caş proaspăt, pâine albă de o zi, macaroane cu brânză de vaci, condimente neiritante (tarhon, mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru, dafin), legume preparate sub formă de supe, piureuri, soteuri, sufleuri, budinci sau salate, miere de albine, compoturi şi sucuri naturale de fructe. După mesele luate la ore fixe, este necesară o odihnă de minimum o oră.