Răspundem cititorilor: Cimbrul, extrem de eficient în bronşitele cronice

Iuliana R., jud. Sibiu: "Am citit de curând că cimbrul de grădină este nu numai un condiment, ci şi o plantă medicinală cu multe proprietăţi. Aş dori să ştiu în ce afecţiuni este recomandat. Vă mulţumesc."

Prof. Constantin Milică: În uz intern, cimbrul de grădină acţionează în următoarele afecţiuni: insuficienţă hepatică, stimularea secreţiei bilei, enterocolite, indigestii, diaree cronică şi acută, dureri abdominale cu crampe, balonări intestinale, paraziţi intestinali şi lipsa poftei de mâncare; bronşite cronice, astm bronşic, gripă, răceli, tuse convulsivă, laringită, traheită; migrene, stări febrile, nevralgii, oboseală; cistite, pielonefrite, amenoree; dureri reumatice, artroze; anemie, convalescenţă.

În uz extern sunt constatate efecte în: boli reumatice, lumbago, gută; ulceraţii cutanate (plăgi, pete pe obraz, înţepături de insecte); seboree, căderea părului (alopecie); rinosinuzite (inhalaţii); nevralgii dentare (gargară).

În terapia medicală, cimbrul de grădină se foloseşte sub diverse forme: infuzia preparată din 2-3 linguriţe herba uscată şi mărunţită la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute şi se bea o cană pe zi, fracţionată în 2-3 reprinze, având efecte în diaree, stimularea apetitului, bronşite cronice, dureri de piept. Decoctul (două linguriţe la 250 ml apă rece, cu fierbere 5 minute sau tinctură în alcool 400), care se foloseşte împotriva durerilor de dinţi, stomac şi de piept. În uz extern este frecvent utilizat decoctul concentrat din amestec de cimbru, urzică vie, lipan şi coajă de mesteacăn pentru frecţionarea pielii capului, având efecte împotriva căderii părului. Băile calde de şezut, cu decoct din amestec de cimbru şi coada-şoricelului, sunt eficiente în tratarea tremurului la mâini şi picioare, nevralgii şi leziuni ale coloanei vertebrale. Uleiul eteric de cimbru sau formele separate de timol şi carvacrol au proprietăţi antifungice, cu aplicaţii contra infecţiilor cutanate.