Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Coacăzele negre sunt recomandate în alimentaţia bolnavilor de icter

Răspundem cititorilor: Coacăzele negre sunt recomandate în alimentaţia bolnavilor de icter

Data: 06 Ianuarie 2010

Viorel B., Hunedoara: „Ce dietă alimentară recomandă medicina naturistă în cazul bolnavilor de icter?“

Prof. Constantin Milică
: Icterul sau gălbinarea este o boală care poate să survină la toate vârstele, pe substratul unei anemii fiziologice şi patologice, congenitale sau dobândite. Cauzele care declanşează maladia pot fi: hemoliza, calculii biliari, tumorile, viermii intestinali (mai ales ascarizi), ganglionii şi intoxicaţiile cu anumite medicamente (sulfamide, testosteron, oxifenisantină, clorpromazină), cloroform, alimente alterate şi, mai ales, consum exagerat de alcool. Boala se manifestă prin colorarea în galben a pielii, a ochilor şi a mucoaselor, mai intens „albuşul ochilor“, ca urmare a retenţiei în sânge a pigmenţilor biliari (bilirubină), blocaţi în canalul coledoc. Alte simptome constau din: ficat umflat (hepatomegalie), splină umflată (splenomegalie), scaune grăsoase şi decolorate, urină hipercromă, tulburări dispeptice, anorexie, prurit supărător, astenie, paloare şi slăbire generală. În funcţie de procentul de bilirubină deversată în sânge se diferenţiază mai multe tipuri de icter: hemolitic, mecanic, hepatocelular şi cu patogenie mixtă. De oricare dintre aceste forme de icter aţi suferi, în regimul alimentar, cele mai recomandate alimente sunt extractele de ficat şi adausul de vitamine (B, K). Efecte bune are şi o cură de coacăze negre, timp de două săptămâni. La masă este bine să se servească ardei gras, pătrunjel, mărar, precum şi fructe proaspete (mere, pere, piersici). După fiecare masă sau ceai consumat se poate lua câte o linguriţă de bitter suedez. Urmărind evoluţia bolii, se constată că după 2-3 zile apare o revenire la normal a culorii pielii, iar analizele de laborator vor fi mult mai bune. În respectarea regimului alimentar sunt interzise grăsimile animale, tocăturile, mezelurile, sosurile, conservele şi alcoolurile tari. În cazul icterului, regimul de viaţă impune o atenţionare specială. Întrucât icterul este o afecţiune contagioasă, care se transmite cu uşurinţă la persoanele din preajmă, se impune o izolare strictă a bolnavului, fie într-un spital de boli contagioase, fie la domiciliu. În intervalul de evoluţie a bolii, pacientul va fi scutit de eforturi fizice şi intelectuale.