Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Răspundem cititorilor: Consumaţi alimente uşor digerabile, dacă aveţi enterocolită
Angelica B., 39 de ani, Buzău: „Ce regim alimentar este recomandat în cazul enterocolitelor care apar foarte frecvent vara?“
Prof. Constantin Milică: Alimentaţia dietetică reprezintă un mijloc terapeutic eficient în ameliorarea suferinţelor intestinale, în caz de enterite şi enterocolite. În crizele de enterite acute se impune un repaus total al intestinului inflamat, printr-o dietă hidrică (1,5-3 litri de lichid pe zi), repartizată în 5-6 reprize, cu ceaiuri călduţe (afin, muşeţel, mentă, măceşe, răchitan, sclipeţi), neîndulcite şi cu adaos de lămâie, sau sucuri foarte diluate de fructe, cu acţiune alcalinizantă. Timp de 3-4 zile se consumă alimente uşor digerabile, cum ar fi supele de legume pasate şi strecurate, cu morcov şi orez, fiertură de orez sau pilaf (fără carne şi grăsimi). Treptat, se poate mânca brânză de vaci, urdă, telemea desărată, ouă fierte moi. În enteritele cronice se adoptă un regim alimentar complet, pentru compensarea carenţelor nutriţionale din organism, folosind carnea slabă de vită sau pasăre (rasol sau tocată în perişoare), peşte slab (şalău, ştiucă, păstrăv, biban, mreană, calcan), pâine albă prăjită, biscuiţi, paste făinoase, budinci cu brânză sau carne, prăjituri uscate şi peltea de gutui. Printre alimentele interzise se numără carnea (de porc, raţă, gâscă, vânat), ficat, rinichi, mezeluri, rântaş, peşte gras, slănină, untură, grăsimi prăjite, afumături, conserve din carne, sardele, icre, maioneze, paprikaş, pâine neagră, fasole uscată, ciuperci, salate crude cu ceapă, usturoi, castraveţi, vinete, precum şi alimente puternic condimentate (cu piper, murături, ardei iute, muştar, hrean). Se exclud, de asemenea, alimentele vechi, alterate sau netolerate de bolnav, pentru a reduce riscul unor toxiinfecţii alimentare. Se vor servi, zilnic, patru- cinci mese, la intervale de timp egale, mâncarea având o temperatură optimă. În timpul mesei nu se consumă lichide, care pot evacua rapid conţinutul gastric, împreună cu enzimele necesare digestiei. În timpul crizelor se pun comprese calde pe abdomen, iar bolnavul va sta liniştit, într-o încăpere curată.