Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Consumaţi infuzie de păducel, dacă suferiţi de acufene
Dan O., Suceava: "De câteva luni aud nişte zgomote ciudate în urechi. Am fost la medic şi mi s-a spus că sufăr de acufene, din cauza tensiunii arteriale crescute. Aş vrea să ştiu ce recomandă prof. Constantin Milică în astfel de cazuri. Vă mulţumesc!"
Prof. Constantin Milică: Acufenele reprezintă o senzaţie auditivă reală, care este percepută numai de bolnav, manifestată sub formă de vâjâituri, fluierături, orchestre muzicale, murmur oceanic, bătăi de ciocănele sau clopote. Apare la persoane cu hipertensiune arterială, la cei care lucrează neprotejaţi în spaţii foarte zgomotoase, la bolnavi psihici sau la schimbarea bruscă a altitudinii. În mod frecvent, acufenele sunt declanşate de modificări în canalul auditiv extern (dopuri de cerumen, eczeme, furuncule), în urechea medie (otite acute, tumori sau sclerozarea timpanului) şi în urechea internă (leziuni traumatice, toxice şi infecţioase). Tratamentele fitoterapeutice sunt recomandate atât pentru uz intern, cât şi pentru uz extern. În uz intern se folosesc: - infuzie din flori uscate de păducel (50 g la un litru apă clocotită) din care se beau două căni pe zi; - infuzie din herba de roiniţă (60 g la un litru apă fiartă), din care se bea câte o cană după mesele principale; - macerat timp de 12 ore dintr-o lingură mălai la 250 ml apă; se strecoară şi se bea, pe stomacul gol, 14 zile consecutiv, timp în care nu se consumă carne de porc şi alcooluri. În tratamente externe se utilizează: - tamponări cu vată în urechi cu ulei de sunătoare; - picături în urechea bolnavă cu ulei din sâmburi de piersic sau suc de ceapă; - comprese cu decoct din amestec (trei linguri tărâţe de grâu, o lingură petale de trandafir şi două linguriţe de pelin) la 250 ml vin roşu natural, care se fierbe de două ori câte 3-5 minute; - cataplasme pe tălpi cu făină de muştar; - băi calde de mâini şi picioare cu făină de muştar sau cu păducel, salvie, păpădie şi piciorul-cocoşului. În cadrul regimului alimentar se vor evita mesele copioase, se vor consuma mai multe legume (ceapă, usturoi, pătrunjel) şi fructe (caise, mere, piersice, alune). De asemenea, sunt interzise: grăsimile animale, conserve, peşte sărat, alcooluri. Se reduce la maximum consumul de sare. Pacienţii care suferă de acufene trebuie să evite expunerea prelungită la soare şi la temperaturi foarte ridicate. În schimb este indicat mersul desculţ prin apă curgătoare. O reţetă populară menţionează împachetări în jurul gleznelor cu frunze de varză, muiate în apă şi strivite, care se păstrează peste noapte. Nu uitaţi că este posibil ca bolnavul să-şi piardă echilibrul, să aibă ameţeli şi riscă să cadă din picioare, ceea ce necesită o atentă supraveghere.