Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Consumaţi multe lichide, dacă suferiţi de edem renal
Tania F., Suceava: "Ce regim alimentar este recomandat în cazul bolnavilor cu edeme renale?"
Prof. Constantin Milică: Infecţiile implicate în declanşarea edemelor se cronicizează şi devin acute în anumite condiţii, care trebuie să fie evitate (sezoane reci, nerespectarea măsurilor de igienă locală, scăderea imunităţii generale). Se va asigura un tranzit digestiv adecvat vârstei, printr-o dietă bogată în fibre alimentare, care poate declanşa minimum un scaun pe zi. În plus, pacienţii îşi vor organiza activităţile zilnice astfel încât să evită retenţiile prelungite la urinare (la intervale de peste 2-3 ore). Se impune un control strict, de fiecare zi, pentru reducerea consumului de proteine şi grăsimi animale (mai ales carnea de porc, vită şi vânat), până la un plafon de 20-30 g proteine pe zi, precum şi a consumului de sare (maximum 2-5 grame pe zi). Din regimul nutritiv zilnic se vor exclude alimentele sărate: conserve, mezeluri, afumături, supe şi ciorbe de carne, murături, brânzeturi conservate, peşte gras (marin şi oceanic), muştar, condimente iuţi şi sărate, gelatină uscată, precum şi unele produse vegetale cu exces de acizi organici şi săruri minerale (măcriş, sparanghel, spanac, ciuperci). În faze agravante se impune, mai întâi, o cură de înfometare de 2-3 zile, numai cu sucuri de fructe, urmată de o dietă cu legume, fructe, orez, ulei vegetal, dulciuri şi făinoase (toate - fără sare). După două săptămâni se introduc în alimentaţie lapte şi produse lactate (brânză de vaci), iar, ulterior, albuş de ou şi carne slabă de pasăre şi peşte, obligatoriu cu restricţie de sare. Se admit condimentele şi aromele naturale (lămâi, usturoi, ceapă, pătrunjel, leuştean, sos de tomate, scorţişoară, cuişoare). În acest regim de alimentaţie, considerat de protecţie, se vor evita alcoolul, excesul de tutun şi de cafea, care pot irita tractul urinar. Pentru prevenirea infecţiilor renale se impune consumul unei cantităţi sporite de lichide (1.500-2.000 ml pe zi), asigurând astfel o eliminare intensă a sărurilor, mai ales clorura de sodiu din ţesuturi. În acest consum suplimentar de lichide sunt preferate sucuri de tomate, afine, pere, mere, struguri, caise sau coacăze, cu bune efecte în cazuri de azotemie. În scopul purificării sângelui şi urinii este eficientă o alimentaţie cu pastă de dovleac fiert, mai ales în cazul edemelor provocate de insuficienţa cardiacă.