Răspundem cititorilor: Consumaţi sucuri nefermentate şi legume fierte, dacă aveţi probleme cu ficatul

Cătălin I., jud. Dâmboviţa: „Aş dori să ştiu ce regim alimentar recomandă prof. Constantin Milică pentru afecţiunile ficatului. Vă mulţumesc!“

Prof. Constantin Milică: Starea de sănătate a ficatului are legătură strânsă cu alimentaţia diferenţiată în funcţie de bolnav şi de tipul afecţiunii maladive, cu diferite grade de evoluţie. Bolnavul nu are poftă de mâncare şi de aceea regimul alimentar are scopul refacerii complete a funcţiilor ficatului lezat. Dimineaţa, pe stomacul gol, se ia o linguriţă cu ulei de măsline şi o felie de lămâie.

Alimentaţia admisă:

Pentru principalele mese din zi se poate consuma o mare diversitate de produse alimentare fără a afecta starea ficatului lezat de diferite boli:

- salate şi sucuri dietetice de legume: morcov, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel (rădăcini şi frunze), mărar, spanac, lobodă, lactuca, tomate, castraveţi, ardei gras, cartofi fierţi;

- rasol din carne slabă de vită, pasăre şi peşte (păstrăv, ştiucă, biban, şalău, lin, cod);

- supă cu zdrenţe de ou, legume verzi fierte (fasole păstăi, mazăre), ochiuri româneşti, ouă moi, tăiţei, mămăligă;

- produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză de vaci, caş dulce, urdă, telemea), margarină, untdelemn crud, oţet de mere, miere de albine;

- budinci, papanaşi şi mai puţin dulceaţă, şerbet, sufleuri şi compoturi;

- fructe proaspete şi sucuri nefermentate din mere, pere, lămâi, portocale, cireşe, vişine, piersice, caise, prune, gutui, struguri, căpşuni, coacăze negre, fragi, agrişe, afine, pepeni verzi care asigură aportul vitaminic necesar, măresc rezerva de glicogen a ficatului şi îmbunătăţesc funcţia de detoxifiere; prin conţinutul ridicat de Mg stimulează secreţia şi evacuarea bilei în duoden.

După fiecare masă este bine să se ia câte o linguriţă de bitter suedez.

Alimentaţia interzisă:

Este destul de dăunătoare, iar organismul resimte imediat greşelile făcute prin dureri în zona abdominală. Se exclud din hrana zilnică:

- grăsimi animale, slănină, tocături, mezeluri, afumături, pastramă, măruntaie, viscere, creier, carne de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat şi peşte gras (afumat sau conservat);

- sosuri cu rântaşi, prăjeli, conserve din carne, sardele, icre, unt sărat, murături, condimente iuţi, muştar;

- alcooluri tari, cafea, cacao, ciocolată, îngheţată, coca-cola, dulciuri, fructe conservate sau uscate (alune, nuci, migdale).