Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Decoctul de anason, eficient contra laringitei
Florentina D., Suceava: "Aş dori să publicaţi câteva reţete pentru tratarea laringitei, recomandate de prof. Milică. Vă mulţumesc"
Prof. Constantin Milică: Tratamentul fitoterapeutic se face atât în uz intern, cât şi în uz extern. În uz intern sunt eficiente: infuzii din flori de lumânărică (o linguriţă la 250 ml de apă clocotită), din care se beau două căni de ceai cald pe zi, având proprietăţi emoliente şi expectorante în fluidificarea secreţiilor bronşice şi proprietăţi sudorifice, cu referire la tratarea laringitelor acute, răguşeli şi inflamaţii bronşice acute, mai ales când se asociază cu flori de tei, flori de nalbă şi frunze de pătlagină; infuzii cu aceleaşi doze din petale de mac roşu, frunze (de podbal, pătlagină, plămânărică, nalbă de cultură, rozmarin), herba (de isop, mentă, cimbrişor, lichen de piatră) şi rădăcini de obligeană; decoct de nalbă mare (20 g de rădăcini uscate la 250 ml de apă rece), care se macerează timp de de 60 de minute, cu adaosul unui vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu; se fierbe 10 minute şi se bea fracţionat în 3-4 reprize; decoct din anason sau fenicul (două linguri de seminţe măcinate, care se fierb 15 minute la foc mic cu 200-250 ml de apă); se adaugă una-două linguri miere de albine şi se ia câte o lingură la intervale de 30 de minute, având rol de refacere a vocii la solişti. Amestecurile de plante mult recomandate pentru eficienţă în combaterea laringitei sunt formate din: tei - flori (20 g), nalbă - flori şi frunze (20 g), ciuboţica-cucului - flori (20 g), cimbrişor -herba (20 g), trei-fraţi-pătaţi -herba (20 g), isop - herba (10 g) şi fenicul - fructe (10 g); se prepară o infuzie din două linguriţe de amestec la 250 ml de apă clocotită, din care se beau două-trei căni pe zi, având efecte emoliente, expectorante, antiseptice, fluidificante ale secreţiilor şi calmante. În alte amestecuri de plante sunt incluse: flori (muşeţel, lavandă, coada-şoricelului), frunze (rozmarin, salvie, nalbă mare), herba (troscot, turiţă mare), rădăcini (angelică, lemn-dulce, valeriană), scoarţă (salcie). Contra răguşelilor se bea o infuzie din amestec de frunze de podbal, flori de lumânărică şi rădăcini de nalbă mare, din care se consumă câte o lingură, la intervale de o oră, până la vindecare.