Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Decoctul de tătăneasă reface mucoasa gastrică a bolnavilor de ulcer
Cătălina O., Bucureşti: "Vă rog să publicaţi câteva recomandări de tratamente naturiste pentru ulcer. Vă mulţumesc"
Prof. Constantin Milică: Tratamentele naturiste se bazează pe utilizarea speciilor de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul nişelor create şi cu reacţii alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric. În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată care folosesc, zilnic, ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri etc., preparate din anumite plante: gălbenele, cu efecte emoliente şi cicatrizante de excepţie, folosite sub formă de infuzii (două linguriţe flori uscate la 250 ml apă clocotită, cu infuzare 15-20 de minute), care se consumă înainte de mesele principale prin înghiţituri rare; obligeană - macerat la rece din 2-3 linguriţe rădăcini uscate şi macerate 12 ore în 500 ml apă rece; se încălzeşte uşor a doua zi şi se consumă câte jumătate de pahar, cu 20 de minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor şi stimularea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuţit de 2-3 ori pe zi înainte de mese) intră în formula Ulcerotratului, având rol de pansament gastric (contraindicat la femei în timpul sarcinii); tătăneasă - decoct din rădăcini uscate şi mărunţite (2-3 căni pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare şi cicatrizante datorită conţinutului ridicat în alantoină, mucilagii şi taninuri, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi refacerea rapidă a mucoasei gastrice; lemnul-dulce - infuzii din pulbere de rădăcini în amestec cu flori de muşeţel, consumate într-o cură de una-două luni (primăvara şi toamna), cu efecte cicatrizante şi antiinflamatoare în ambele forme de ulcere (gastric şi duodenal), dar cu restricţii de dozare şi de durată a tratamentului la femei gravide şi la persoane hipertensive; stejarul şi salcâmul - decoct din scoarţă mărunţită (2-3 căni pe zi), cu conţinut ridicat de taninuri care acţionează cu efecte antiseptice şi hemostatice în ulcere cu melene hemoragice şi cu scaune sanguinolente; teiul - infuzie din flori (2-3 căni pe zi), cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereţii stomacului; busuiocul - infuzie din herba înflorită (trei ceaiuri neîndulcite pe zi), cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede.