Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Decoctul de usturoi, un tratament natural contra astmului
Olivia D., jud. Botoşani: "Aş dori să aflu câteva tratamente naturiste contra astmului. Vă mulţumesc."
Prof. Constantin Milică: Tratamentele fitoterapeutice se fac atât pentru crizele spontane, cât şi pentru vindecări de fond. Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietăţi antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare şi sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. Aceste tratamente vor asigura creşterea rezistenţei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secreţiilor cu expectoraţie şi vasodilataţia coronariană, care scade presiunea sângelui şi crează un echilibru în organism. Pentru uz intern se prepara separat: - infuzii din flori (de muşeţel, soc, lumânărică, petale de trandafir sau de mac roşu, coada-şoricelului, gălbenele, lavandă), frunze (de podbal, pătlagină), muguri (de mesteacăn, plop negru şi alun), herba (de cimbrişor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilică, schinduf, unguraş, talpa-gâştei, sovârv, ciuboţica-cucului, trei-fraţi-pătaţi, scai-vânăt) şi fructe (de anason şi fenicul), din care se beau câte 2-3 căni pe zi pentru acţiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare şi calmante; - decoct din rădăcini (de angelică, valeriană, iarbă mare) din 3-4 linguri care se fierb în 250 ml apă şi se beau câte 3-4 linguri pe zi; - decoct din fructe de fenicul (două linguri fierte în 250 ml lapte), cu efecte antibronşitice, expectorante şi antiseptice; - decoct din usturoi (25 g fiert în 200 ml apă timp de 15 minute), din care se bea o cană pe zi; - decoct din seminţe de in (125 g fierte în 400 ml apă; se adaugă zeama de la trei lămâi, 400 g miere, se lasă la macerat 2-3 zile şi se consumă câte o linguriţă înainte de mese; - macerat în alcool 400 din nalbă mare, săpunariţă, cimbrişor, cimbru, podbal, talpa-gâştei, unguraş şi usturoi (se consumă câte 20-50 de picături de 3 ori pe zi, între mese, timp de două luni pe trimestru; - tinctură din rădăcină de valeriană sau angelică (20 g în 100 ml alcool 400, macerat 8 zile, din care se iau 10-20 de picături de 2-3 ori pe zi); - vin de sunătoare, hamei şi hrean ras (30 g amestec macerat într-un litru vin alb, timp de 10 zile); se beau 3 linguri pe zi; - sirop din frunze de nuc şi bulbi de ceapă roşie. Cercetările au dovedit eficacitatea multor combinaţii de plante din care să nu lipsească speciile prezentate mai sus, alături de păducel, nalbă, salvie, săpunariţă, plămânărică, lichen de stejar, roiniţă, ienupăr, mentă, sulfină şi măselariţă.