Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Faceţi un detartraj la fiecare şase luni!

Răspundem cititorilor: Faceţi un detartraj la fiecare şase luni!

Data: 20 Aug, 2010

Petronela Ţ., Suceava: "De ce se formează tartrul şi când trebuie să ne adresăm stomatologului pentru îndepărtarea lui?"

Dr. Andreea Rugină, medic stomatolog
: Tartrul sau "piatra de pe dinţi" este rezultatul mineralizării plăcii bacteriene, a depozitelor moi din cavitatea orală, prin depunerile de săruri de calciu, magneziu, sodiu şi zinc din salivă. Acest proces începe în primele 4-8 ore după periajul dentar, după două zile placa bacteriană este mineralizată în proporţie de 50%, iar după 12 zile s-a format tartrul. Tartrul dentar poate fi situat deasupra gingiei. La început are o culoare alb-gălbuie, apoi devine maroniu, din cauza pigmenţilor alimentari (a celor prezenţi în cafea, ceaiuri, sucuri naturale de coacăze, afine sau a coloranţilor alimentari) sau nicotinei la fumători. Există, însă şi tartru situat subgingival; acesta poate scăpa neobservat la simpla examinare a dinţilor, dar apare pe radiografii. Se acumulează sub formă de benzi şi este închis la culoare. Tartrul se depune şi pe protezele dentare sau pe lucrările protetice (punţi), pe obturaţii (plombe). Odată format, este ferm prins şi foarte greu de îndepărtat prin periajul simplu. Principalul factor în apariţia tartrului (a plăcii bacteriene iniţial) este lipsa periajului dentar sau a periajului incorect realizat. Alături de igiena deficitară, la formarea tartrului participă şi alţi factori, cum ar fi modificarea cantitativă şi calitativă a salivei, prezenţa unor lucrări protetice prost adaptate, obturaţii-plombe incorect realizate. Formarea tartrului este favorizată de un deficit de vitamina A, B6, PP şi de un consum exagerat de alimente bogate în glucide, calciu, fosfor. Vitamina C din fructe scade cantitatea de tartru, din acest motiv consumul de fructe proaspete menţine sănatatea ţesuturilor orale. Există şi alimente care favorizează mineralizarea plăcii bacteriene şi, deci, apariţia tartrului, cum ar fi: alimentele bogate în fosfaţi şi azotaţi (fasolea, mazărea, spanacul), care determină creşterea ph-ului salivar, sau alimentele de constituţie moale, care nu solicită masticaţia şi, deci, nici autocurăţirea. Din aceste motive, este foarte importantă vizita o dată la 6 luni la cabinetul stomatologic, moment în care medicul dentist va vizualiza clinic starea gingiei şi va îndepărta tartrul supra şi subgingival, printr-o procedură numită detartraj, urmată de periaj profesional şi instrucţiuni referitoare la menţinerea unei igiene orale corecte.