Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Răspundem cititorilor: Fructele şi legumele proaspete, esenţiale în dieta vârstnicilor
Rodica S., Lugoj: „Ce alimentaţie trebuie să respecte persoanele care trec spre vârsta a treia?“
Prof. Constantin Milică: În alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă legume nefierte, uşor asimilabile: morcov, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei, ciuperci. Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină, ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă). Prin consumarea zilnică a acestor produse vegetale, se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, vitamine, minerale. La prepararea lor nu se foloseşte focul, ci se servesc numai sub formă de crudităţi şi sucuri. Dieta alimentară se completează cu fructe proaspete sau sucuri naturale, din cireşe, caise, piersici, struguri, coacăze, fragi, pepene (verde, galben), portocale, lămâi, banane, nuci, alune. Alte alimente dietetice pot fi considerate: carnea de pui, viţel, sardele şi peşte slab, cu conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală (graham), cereale germinate şi tărâţe, lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată în majoritatea mineralelor necesare. Pentru reglarea conţinutului în colesterol rău, depus pe pereţii arterelor, un rol esenţial îl au uleiurile vegetale, bogate în acizi graşi mononesaturaţi (de măsline) şi polinesaturaţi (de porumb şi floarea-soarelui), precum şi margarine îmbogăţite cu vitamine liposolubile (A, D, E, K). Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate sunt grăsimile animale, carnea de porc, mezelurile, afumăturile, conservele şi peştele gras. Din alimentaţie se mai reduc alimente prăjite, lapte gras, sare, pâine albă, biscuiţi, produse de patiserie, gogoşi, pizza, dulceţuri, crème ciocolate, îngheţate, condimente iuţi. Trebuie să se ştie, de asemenea, că la prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de cancer, diabet, ateroscleroză şi cataractă. Consumând hrană nepotrivită şi în exces, aparatul digestiv devine supraîncărcat şi suprasolicitat, alimentele trec nedigerate în intestine, unde fermentează. Urmează câteva afecţiuni ca gastrite, ulcere, colite, colon iritat, infecţii, alopecie, febră, transpiraţii abundente, astm bronşic, cancere. Se deschide calea spre îngroşarea vaselor, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului, formarea de cheaguri sanguine, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii în continuă oboseală.