Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Fructele şi legumele proaspete, esenţiale în dieta vârstnicilor

Răspundem cititorilor: Fructele şi legumele proaspete, esenţiale în dieta vârstnicilor

Data: 01 Septembrie 2009

Rodica S., Lugoj: „Ce alimentaţie trebuie să respecte persoanele care trec spre vârsta a treia?“

Prof. Constantin Milică
: În alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă legume nefierte, uşor asimilabile: morcov, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei, ciuperci. Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină, ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă). Prin consumarea zilnică a acestor produse vegetale, se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, vitamine, minerale. La prepararea lor nu se foloseşte focul, ci se servesc numai sub formă de crudităţi şi sucuri. Dieta alimentară se completează cu fructe proaspete sau sucuri naturale, din cireşe, caise, piersici, struguri, coacăze, fragi, pepene (verde, galben), portocale, lămâi, banane, nuci, alune. Alte alimente dietetice pot fi considerate: carnea de pui, viţel, sardele şi peşte slab, cu conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală (graham), cereale germinate şi tărâţe, lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată în majoritatea mineralelor necesare.

Pentru reglarea conţinutului în colesterol rău, depus pe pereţii arterelor, un rol esenţial îl au uleiurile vegetale, bogate în acizi graşi mononesaturaţi (de măsline) şi polinesaturaţi (de porumb şi floarea-soarelui), precum şi margarine îmbogăţite cu vitamine liposolubile (A, D, E, K).

Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate sunt grăsimile animale, carnea de porc, mezelurile, afumăturile, conservele şi peştele gras. Din alimentaţie se mai reduc alimente prăjite, lapte gras, sare, pâine albă, biscuiţi, produse de patiserie, gogoşi, pizza, dulceţuri, crème ciocolate, îngheţate, condimente iuţi. Trebuie să se ştie, de asemenea, că la prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de cancer, diabet, ateroscleroză şi cataractă.

Consumând hrană nepotrivită şi în exces, aparatul digestiv devine supraîncărcat şi suprasolicitat, alimentele trec nedigerate în intestine, unde fermentează. Urmează câteva afecţiuni ca gastrite, ulcere, colite, colon iritat, infecţii, alopecie, febră, transpiraţii abundente, astm bronşic, cancere. Se deschide calea spre îngroşarea vaselor, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului, formarea de cheaguri sanguine, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii în continuă oboseală.