Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: În bronşita acută, antibioticele trebuie prescrise obligatoriu de medic
Nicoleta B., jud Prahova: „Ce simptome apar în bronşita acută şi cum poate fi tratată?“
Dr. Doina Dumitriu, medic de familie: În bronşita acută, procesele inflamatorii afectează atât mucoasa traheei şi bronhiilor mari, cât şi a bronhiilor mici, de unde şi denumirea de traheobronşită acută. Mucoasa traheei şi a bronhiilor mai prezintă la examenul bronhoscopic o îngroşare variabilă prin edeme şi o inflamare celulară a mucoasei. Din punctul de vedere al evoluţiei clinice, boala începe cu frison, senzaţie de frig, stare generală de rău, dureri musculare, cefalee, dureri oculare, lăcrimare, strănut, dispnee, stare subfebrilă şi senzaţie de gâdilătură şi arsură în fundul gâtului. Afectarea traheei şi a bronhiilor mai determină apariţia unei arsuri retrosternale, însoţită de tuse fără expectoraţie. Tusea poate determina accentuarea durerilor toracice, retrosternale şi a cefaleei. La unii bolnavi tusea este continuă, chinuitoare şi în timpul somnului. Când procesul inflamator cuprinde şi laringele apare răguşeala, tusea îşi modifică timbrul, iar vorbirea are loc cu dificultate, chiar este împiedicată. Cantitatea de spută creşte cantitativ de la o zi la alta, capătă caracter purulent sau muco-purulent, devine mai fluidă şi mai uşor de eliminat, ceea ce determină şi o îmbunătăţire a stării generale. Când peste infecţia virală se suprapune cea bacteriană, starea febrilă persistă, iar sputa este purulentă. Afectarea arborelui bronşic este evidenţiată de medic prin ascultaţia toracelui, iar examenul radiologic, examenul sputei pot certifica diagnosticul de bronşită acută. Bronşita acută nespecifică, care poate apărea în adevărate „epidemii“, fiind determinată de agenţi virali sau bacterieni şi favorizată de frig, umezeală, are o evoluţie de scurtă durată, favorabilă. Recidivele sunt posibile, ele fiind declanşate de virozele căilor respiratorii superioare şi favorizate de condiţiile meteorologice. Bronşita acută se cronicizează rar, de regulă după mai multe recidive. La persoanele în vârstă, bronşita acută se poate complica cu bronho-pneumonie. În cazul apariţiei simptomelor descrise mai sus, pacienţii trebuie să consulte medicul, care le va recomanda un regim igienico-dietetic, tratament simptomatic şi antibioticoterapie. Ca măsuri igienico-dietetice se recomandă repaus fizic într-o cameră cu un grad ridicat de umiditate a aerului şi administrarea de lichide suficiente sub formă de ceaiuri sau lapte (toate calde). Tratamentul simptomatic constă în combaterea tusei, febrei, durerilor musculare şi a cefaleei. Tratamentul cu antibiotice va fi prescris de medic şi tot el va decide dacă bolnavul poate fi tratat în ambulator sau în spital.