Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Infuzia de păpădie normalizează circulaţia sângelui
Anghel P., Slatina: „Vin cu rugămintea către prof. Milică să ne facă recomandările necesare privind tratamentul bolilor arterelor periferice“
Prof. Constantin Milică: În cazul bolilor arterelor fitoterapia recomandă ceaiuri, tincturi, extracte, uleiuri şi unguente din anumite plante medicinale, care prezintă proprietăţi antiinflamatoare, antiseptice, cicatrizante, antivulnerare, sedative şi, mai ales, vasodilatatoare, cu efecte în activarea circulaţiei periferice prin fluidizarea sângelui, dilatarea capilarelor, relaxarea musculaturii netede a pereţilor arterelor şi normalizarea fluxului de sânge. Pentru uz intern se recomandă: - extract hidroalcoolic de Gingko biloba (câte 30 de picături de trei ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese, timp de patru săptămâni), care favorizează circulaţia periferică a sângelui la nivelul arterelor mici şi a capilarelor, precum şi scăderea vâscozităţii sângelui datorită efectului antiagregant plachetar; - infuzie din herba de sulfină galbenă (o linguriţă la 200 ml de apă clocotită), din care se beau 1-2 ceaiuri calde pe zi, având efecte în dilatarea vaselor periferice, mărirea permeabilităţii arterelor şi înlăturarea vasoconstricţiei; - infuzie din frunze şi rădăcini de păpădie (1-2 linguriţe la 200 ml de apă clocotită), cu bune rezultate în normalizarea circulaţiei sângelui la toate nivelele corpului; - infuzie din herba de coada şoricelului băută seara, după apariţia primelor înţepături în picioare; - decoct din fructe de măceş (două linguri fructe uscate în 500 ml apă), se fierb 10 minute şi se bea întreaga cantitate în cursul zilei, având efecte în menţinerea permeabilităţii şi elasticităţii vaselor capilare, din cauza conţinutului ridicat în vitaminele P şi C; - infuzii din frunze de salvie, herba de cimbrişor şi frunze de urzică, băute după fiecare masă, în cure prelungite de primăvară. Nu pot să lipsească tratamentele de durată cu preparate din fructe de coacăz negru, cu rol antiagregant plachetar sau preparate din fructe de cătină albă. În cazul edemelor, cu picioare umflate, obosite şi reci, se va consuma un ceai din frunze de afin, care protejează pereţii arterelor, ceai de pedicuţă, decoct din rădăcini de lemn dulce, cu acţiune diuretică şi antiinflamatoare şi amestecul, în părţi egale, de coada calului şi coada şoricelului. În uz extern, pentru persoanele cu arterite, se recomandă: - comprese la picioare cu decoct din rizomi de ferigă tăiaţi mărunt şi fierţi 15 minute într-un litru de apă şi puţin oţet, comprese cu coada calului sau comprese cu faguri de miere, aplicate pe umflături la genunchi timp de 3-4 ore; - frecţii (două pe zi) pe picioarele umflate un amestec din patru căţei de usturoi, un pumn dublu de urzică moartă şi un pahar de untdelemn, care se fierbe timp de 5 minute, se strecoară printr-o pânză curată şi se masează pe piele de jos în sus.