Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Infuzia din nalbă de grădină calmează pancreatita
Laurenţiu R., Piteşti: „Aş dori să ştiu ce cauzează apariţia pancreatitei şi, dacă se poate, câteva sfaturi privind combaterea bolii. Vă mulţumesc“.
Prof. Constantin Milică: Principalii factori care declanşează pancreatitele sunt alcoolismul, greşelile de alimentaţie sau reacţiile chimice în care enzimele pancreasului sunt activate de refluxul biliar. Simptomele îmbolnăvirii constau în tulburări digestive: scaune cu diaree, balonări, greţuri, anorexie (faţă de pâine, grăsimi şi carne), dureri violente în partea superioară a abdomenului, cu iradieri spre stânga. De asemenea, se constată o slăbire rapidă a corpului, cu topirea musculaturii membrelor. În timpul crizelor dureroase, care pot dura două-patru zile, pot să apară senzaţii de foame, stare de nelinişte, convulsii, tremurături, tulburări neuropsihice, transpiraţii excesive. Pentru tratamentul pancreatitei sunt indicate, în scop paleativ, plante cu proprietăţi colagoge şi acidifiant, cum sunt nalba de grădină, lichenul de piatră, anasonul, coada racului, sub formă de infuzie sau macerat, dar şi decocturi din amestecuri de plante (arnică, muşeţel, mentă, păpădie, valeriană). De asemenea, pe suprafaţa abdomenului, în zona pancreasului, se unge cu alifia de gălbenele şi apoi se pune o cataplasmă cu herba de coada calului. În primele zile de pancreatită acută se interzice orice alimentaţie pe cale bucală, care ar putea stimula secreţia pancreatică şi accentua durerile. Se recurge la soluţii nutritive de glucoză şi aminoacizi, administrate prin cateter venos central. După 4-5 zile se trece la o dietă orală semilichidă (300-400 ml pe zi), bogată în glucide, formată din ceaiuri îndulcite şi sucuri nesărate din tomate, castraveţi, ridichi, cireşe, portocale şi lămâi, la care se adaugă fermenţii pancreatici (triferment şi procaină) şi vitamine liposolubile (A D, K). După 7-10 zile, se adaugă în alimentaţie lapte degresat, margarină, miere de albine, pâine, legume bine fierte, sucuri de fructe, compoturi, rasol de pui sau vită. La 2-3 săptămâni după crizele pancreatice acute şi în cazul pancreatitei cronicizate se impune respectarea unui regim dietetic complet, hiperproteic şi hiperglucidic, pentru refacerea organismului, cu excluderea acloolului, a grăsimilor animale şi a exceselor alimentare, ţinând seama de bolile asociate (colecistite, duodenite, stomac operat). În fiecare seară se recomandă să se facă o baie ascendentă de şezut sau pe partea superioară a abdomenului. De asemenea, se aplică o compresă rece cu alcool, urmată de o compresă călduţă, ţinută timp de o oră, şi iarăşi o baie cu apă rece, timp de câteva minute. După mese, bolnavul va sta culcat şi i se va aplica parafină caldă pe epigastru şi pe abdomenul superior.