Răspundem cititorilor: Infuziile de păducel combat stările de anxietate

Adriana S., Botoşani: "Aş vrea să ştiu în ce boli e recomandat ceaiul de păducel. Vă mulţumesc"

Prof. Constantin Milică: Infuzia de păducel (flori, frunze, fructe) se prepară dintr-o linguriţă plantă uscată la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit timp de 10-15 minute, se strecoară şi se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, fracţionate în mai multe reprize, înainte de mesele principale, în cure de 2-4 luni.

Efectele consumului de infuzie sunt constatate imediat în prevenirea şi combaterea suferinţelor cardiovasculare (palpitaţii, hipertensiune, angină pectorală), mai ales la persoane de vârsta a treia. Calmează şi stabilizează stările nevrotice, alungă gândurile stresante, atacurile de panică, emoţiile şi starea de anxietate cuplată cu depresia psihică. După consum se produce un somn fără coşmaruri, iar la femei se elimină tulburările de menopauză. La persoane cu varice pronunţate la picioare este indicat să se bea zilnic un litru de infuzie din flori de păducel în care s-a macerat, timp de minimum o oră, coaja de la o lămâie, într-o cură de 5 luni.

Pentru a avea efecte sporite, infuzia de păducel se asociază cu valeriana sau cu talpa-gâştei, iar pentru a căpăta un gust plăcut se adaugă o cantitate mică dintr-o plantă aromatică (tei, mentă, busuioc, lavandă).

La fel de util este şi decoctul de păducel, care se prepară prin macerarea fructelor zdrobite (100 g) în 200 ml apă rece. După 12 ore se fierbe timp de 5 minute, se infuzează acoperit 10-15 minute, se strecoară şi se beau câte două căni pe zi, având efecte cardiotonice sau în tratarea enterocolitelor, a enteritei şi a unor infecţii genitale (leucoree). Un decoct cu mare eficienţă în combaterea tulburărilor cardiace de origine nervoasă se obţine dintr-un amestec de flori şi frunze de păducel (1,5 părţi), talpa-gâştei (4,5 părţi), rădăcini de valeriană (1,5 părţi), flori de tei (1,5 părţi), frunze de mentă (0,5 părţi), din care se beau câte două pahare pe zi.

Siropul de păducel se prepară într-un borcan de sticlă cu capac, în care se pun, alternativ, un strat de flori proaspete şi tocate mărunt şi un strat de miere de albine, până la umplerea borcanului. Se închide ermetic şi se păstrează la întuneric şi la răcoare, timp de 4-5 săptămâni, apoi se strecoară în sticluţe închise la culoare. Se ia câte o lingură de 4 ori pe zi, având efecte excelente de tonic cardiac.