Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Răspundem cititorilor: Infuziile din plante medicinale combat dischinezia biliară
Adriana S., 42 de ani, Timişoara: „Soţul meu suferă de dischinezie biliară. Am dori să citim câteva recomandări ale prof. Milică referitoare la această boală. Vă mulţumesc“.
Prof. Constantin Milică: Această boală constă dintr-o dereglare funcţională a mecanismului de eliminare a bilei, prin reducerea capacităţii vezicii de a asigura circulaţia fierei din canalul coledoc spre duoden. Tratamentul fitoterapeutic recomandă specii separate sau în amestecuri, sub formă de infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, vinuri medicinale, băi generale şi locale: - infuzii din flori de arnică, gălbenele, coada-şoricelului, lavandă, tei, lemnul Domnului, din frunze de anghinare, mentă, roiniţă sau salvie, din herba de cimbru, rostopască, sunătoare, ţintaură, turiţă mare, coada-racului, unguraş, volbură, din fructe de coriandru, măceş sau din rădăcini de păpădie; - decocturi din herba de vinariţă, din rădăcini de cicoare, iarbă mare, pir, săpunariţă; - vin tonic de ţintaură; - tinctură de volbură. Sunt eficiente, de asemenea, apele minerale slab concentrate în săruri, administrate calde, în staţiunile balneare Olăneşti, Căciulata, Călimăneşti, Herculane, Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Borsec, Tuşnad, Slănic Moldova, Strunga. În ceea ce priveşte regimul alimentar, se recomandă o hrană dietetică, repartizată în 4-5 mese pe zi, complete cantitativ şi calitativ. Alimentele permise sunt produsele lactate (iaurt, lapte bătut, lapte smântânit, brânzeturi nefermentate, brânză de vaci, lapte cu cafea de cicoare), legume verzi (fasole verde, cartofi, morcov, dovlecei, spanac, salată verde, vinete, tomate). Se mai poate consuma carne fiartă de pasăre, de viţel, peşte slab (şalău, ştiucă, păstrăv, biban). Dintre făinoase sunt admise grişul, orezul, macaroanele, fideaua, tăiţeii, arpacaşul, fulgii de ovăz, biscuiţii. Ca desert, se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, zmeură), apoi compoturi, dulceţuri, marmelade, miere de albine. Se exclud complet din alimentaţie alimentele prăjite în untură, conservele de carne sau peşte, mezelurile, carnea grasă de porc, raţă, gâscă, fripturile la grătar, brânzeturile fermentate, alimentele bogate în celuloză grosieră, fructele oleaginoase (seminţele), condimentele iuţi şi alcoolul.