Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Legumele şi fructele, esenţiale în alimentaţia unui hipertensiv
Ioan D., 55 de ani, Botoşani: „ Aş dori, dacă se poate, să citesc în pagina de sănătate despre alimentele ce sunt recomandate persoanelor care suferă de hipertensiune“.
Prof. univ. dr. Constantin Milică: Pentru evitarea hipertensiunii şi redresarea valorilor normale, se impune un regim alimentar strict controlat, cantitativ şi calitativ, cu alimentaţie hipocalorică şi desodată. În primul rând se recomandă o cură de lungă durată (două luni) cu sucuri de legume (câte 50 ml de sfeclă roşie, morcov, pătrunjel, păstârnac, tomate), cu adaosul unei linguriţe din suc de usturoi, hrean şi lămâie, din care se beau câte 2-3 pahare pe zi. Dacă nu sunt contraindicaţii pentru alte afecţiuni, se pot consuma, zilnic, câte 2-3 căţei de usturoi (cu 30 de minute înainte de mese), care influenţează favorabil ritmul şi contracţiile inimii, având un important rol dilatator şi hipotensiv. Usturoiul poate fi utilizat sub diverse forme (infuzie, decoct, tincturi). În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, se bea limonadă preparată din zeama unei lămâi, îndulcită cu zahăr sau miere de albine. O altă reţetă de casă constă din tocarea unei lămâi (inclusiv coaja), care se amestecă cu 10 g drojdie de bere şi se consumă fracţionată în două zile, câte jumătate din cantitatea preparată. Tot dimineaţa (înainte de micul dejun) şi seara (înainte de culcare) se va consuma câte o lingură de ulei de măsline, porumb sau floarea-soarelui, cu efecte dietetice contra hipertensiunii, prin dizolvarea colesterolului sanguin. În cazuri mai grave, cu tensiuni peste 18-20 cm Hg, regimul alimentar prevede, săptămânal, o zi de cruţare numai cu legume şi fructe, iar la persoanele obeze cura se prelungeşte la 2-3 zile pe săptămână. În restul zilelor se trece la o alimentaţie cu legume şi fructe, bogate în săruri de potasiu şi vitamine, care degradează colesterolul din ficat şi din vasele sanguine. Pe lângă acestea pot fi consumate carne de vită şi pasăre (fiartă sau rasol), peşte slab, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, cartofi fierţi, pâine integrală fără sare, ulei vegetal, cereale germinate, albuş de ou, bulion de legume, pişcoturi crocante, fructe. Alimentele interzise sunt: carnea de porc, raţă şi gâscă, mezelurile, afumăturile, grăsimile animale, prăjelile, conservele din carne şi peşte, brânzeturile sărate, caşcavalul, gălbenuşul de ou, condimentele iuţi, murăturile, produsele zaharoase, cafeaua, tutunul, fructele oleaginoase, băuturile acidulate şi alcoolice.