Răspundem cititorilor: Maceratul de sfeclă roşie reglează tensiunea arterială

Andrei H., Sibiu: „De ceva timp sufăr de tensiune arterială mică. Ce alimente trebuie consumate pentru a creşte tensiunea?“

Prof. Constantin Milică: Alimentaţia în cazul hipotensivilor trebuie să fie bogată în cereale, legume şi fructe, între care nu pot să lipsească grâul germinat (2-3 linguriţe pe zi), ardei gras şi iute, mărar, pătrunjel, sfeclă roşie, varză roşie, drojdie de bere proaspătă (câte o lingură pe zi timp de două săptămâni), fulgi de ovăz şi lăptişor de matcă (câte 10-20 mg de trei ori pe zi timp de două-trei săptămâni). De asemenea, nu trebuie să lipsească ceapa crudă sau sub formă de suc. Sfecla roşie reglează tensiunea arterială, fiind folosită sub formă de macerat (100 g rădăcină rasă în 500 ml de apă timp de două ore), din care se consumă câte o treime din cantitate înainte de fiecare masă.

Pentru bolnavii hipotensivi sunt recomandate câteva cure pe an:

- cură cu suc de orz verde ( 3 pahare pe zi) timp de o lună pe trimestru;

- cură cu sucuri naturale de fructe şi crudităţi pe o durată de două luni, consumând zilnic următoarele produse: morcov (300 ml), spanac (90 ml), păstârnac (50 ml), ţelină (50 ml), sfeclă roşie (150 ml), castraveţi (120 ml), fasole verde (30ml) şi mere (300 ml).

În fiecare dimineaţă se ia o singură ceaşcă de cafea naturală sau un pahar cu vin roşu natural, care ridică valoarea tensiunii arteriale, iar pacientul se simte bine toată ziua, nu mai are dureri de cap, ameţeli, dispare starea de somnolenţă, iar randamentul fizic şi intelectual revine la normal. Se va evita excesul de alcool.

Pe lângă aceste măsuri legate de regimul alimentar, se impune şi o muncă temperată şi ordonată, cu suficiente ore de somn, activitate fizică în aer liber, exerciţii fizice moderate şi sporturi adecvate vârstei şi mers pe jos, ideal desculţ prin iarba îmbibată cu rouă. Urmează un masaj al membrelor şi duşuri de înviorare. Se va evita surmenajul fizic şi intelectual, precum şi călătoriile cu avionul pe distanţe mari. Vacanţa se va face în staţiuni de odihnă situate la altitudini mai mari, mult mai indicate decât sejurul la mare. Zilnic, pacientul va face exerciţii de respiraţie circa 10 minute, de trei ori pe zi, cu inspiraţie profundă pe nas timp de 7 secunde şi expiraţie prelungită pe gură tot 7 secunde. După aceste expiraţii, plămânii se golesc de aerul viciat, iar oxigenul proaspăt inspirat va pătrunde în toate alveolele pulmonare.

Pacientul hipotensiv va renunţa definitiv la fumat, iar la trecerea din poziţia culcat (clinostatică) la poziţia verticală (ortostatică) va sta câteva secunde pe marginea patului pentru adaptarea organismului la această schimbare, evitând astfel senzaţia de ameţeală sau pierderea cunoştinţei.