Răspundem cititorilor: Mierea şi polenul, recomandate în tratamentul constipaţiei cronice

Alexandra V., Bucureşti: „Am citit de curând într-o revistă că mierea este cel mai bun remediu împotriva constipaţiei cronice. Aş vrea să ştiu ce recomandă prof. Constantin Milică pentru combaterea acestei afecţiuni. Vă mulţumesc.“

Prof. Constantin Milică: În starea patologică a constipaţiei se folosesc plante medicinale cu efecte laxative sau purgative, provocând evacuări intestinale, lichide sau semilichide, de intensitate mijlocie şi neînsoţite de colici. Sunt indicate decocturile de pir, coada-calului, pedicuţă, patlagină, cruşin, verigariu şi nalbă mare, infuziile de leurdă, ţelină, pelin alb, cicoare, schinel, volbură, anghinare, hamei, lemn dulce, sovârf şi soc, dar şi amestecurile pe bază de plante.

Este foarte adevărat, de asemenea, că mierea de albine este un excelent laxativ. În constipaţiile cronice se indică următoarele tratamente:

- miere de albine: 100 g zilnic, în 2-3 reprize, de preferinţă cu suc de mere;

- miere de albine (două linguri) amestecată cu un vârf de cuţit de aloe (frunze uscate) şi 250 ml de apă; se fierbe timp de trei minute şi se iau zilnic 2-3 linguri de amestec, înainte de mese;

- polen (20 g zilnic) se bea cu apă, îndulcită tot cu miere de albine. O cură de polen durează câte 3 zile, la intervale de 3 luni şi se repetă de 3-4 ori pe an, având efect deosebit în combaterea constipaţiilor rebele.

După stabilirea cauzelor care au determinat apariţia constipaţiei şi ţinând seama de vechimea bolii, se adoptă un regim alimentar corespunzător. În primul rând se impune respectarea unor măsuri igienico-dietetice corelate cu natura constipaţiei şi cu sediul declanşării. În constipaţiile obişnuite, atone sau spastice, sunt recomandate alimente uşor fermentabile, ciorbe sau supe, salate de crudităţi şi un aport crescut de lichide (1,5-2 litri pe zi) consumate, în special, în timpul meselor. Cele mai indicate produse fermentabile sunt fructele şi legumele proaspete care, prin aportul lor de celuloză, măresc volumul conţinutului intestinal prin fixare de apă, asigură excitabilitatea intestinului gros şi combat tendinţa spasmodică. Celuloza sau fibra vegetală nu este digerată în intestinul subţire şi ajunge în colon, pe care îl curăţă, prin excitarea unor funcţii deosebit de importante: absorbţia toxinelor, stimularea peristaltismului intestinal şi grăbirea evacuării substanţelor nocive, cum ar fi acizii biliari, cunoscuţi ca precursori ai colesterolului. Prin aceste funcţii fiziologice, celuloza evită constipaţia şi scade colesterolul. Vor fi evitate pâinea albă şi prăjită, orezul, preparatele cu carne friptă sau prăjită, fructele cu conţinut ridicat în taninuri care inhibă motilitatea intestinului (coarne, măceşe, gutui, struguri negri), condimentele iuţi, ciocolata, cafeaua şi alcoolurile.