Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: O linguriţă cu ulei de măsline, dimineaţa, face minuni în bolile de ficat
Adriana V., 47 de ani, Zimnicea: „Ce alimentaţie este indicată în cazul bolilor de ficat?“
Prof. Constantin Milică: Starea de sănătate a ficatului are legătură strânsă cu alimentaţia diferenţiată în funcţie de bolnav şi de tipul afecţiunii de care acesta suferă, cu diferite grade de evoluţie. Bolnavul nu are poftă de mâncare şi de aceea regimul alimentar are ca scop refacerea completă a funcţiilor ficatului lezat. Dimineaţa, pe stomacul gol, se ia o linguriţă cu ulei de măsline şi o felie de lămâie. Alimentaţia admisă: - salate şi sucuri dietetice de legume: morcov, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel (rădăcini şi frunze), mărar, spanac, lobodă, lactuca, tomate, castraveţi, ardei gras, cartofi fierţi; - rasol din carne slabă de vită, pasăre şi peşte (păstrăv, ştiucă, biban, şalău, lin, cod); - supă cu zdrenţe de ou, legume verzi fierte (fasole păstăi, mazăre), ochiuri româneşti, ouă moi, tăiţei, mămăligă; - produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză de vaci, caş dulce, urdă, telemea), margarină, untdelemn crud, oţet de mere, miere de albine; - budinci, papanaşi şi mai puţin dulceaţă, şerbet, sufleuri şi compoturi; - fructe proaspete şi sucuri nefermentate din mere, pere, lămâi, portocale, cireşe, vişine, piersice, caise, prune, gutui, struguri, căpşuni, coacăze negre, fragi, agrişe, afine, pepeni verzi, care asigură aportul vitaminic necesar, măresc rezerva de glicogen a ficatului şi îmbunătăţesc funcţia de detoxifiere; prin conţinutul ridicat de Mg stimulează secreţia şi evacuarea bilei în duoden. După fiecare masă este bine să se ia câte o linguriţă de bitter suedez. Alimentaţia interzisă: - grăsimi animale, slănină, tocături, mezeluri, afumături, pastramă, măruntaie, viscere, creier, carne de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat şi peşte gras (afumat sau conservat); - sosuri cu rântaş, prăjeli, conserve din carne, sardele, icre, unt sărat, murături, condimente iuţi, muştar; - alcooluri tari, cafea, cacao, ciocolată, îngheţată, cola, dulciuri, fructe conservate sau uscate (alune, nuci, migdale). Întrucât crizele de ficat pot fi generate de multiple cauze, inclusiv şocuri nervoase, este recomandată multă odihnă, viaţă echilibrată, gimnastică respiratorie pentru oxigenarea creierului şi orar riguros pentru muncă, masă şi odihnă. Se vor evita conflictele cu alte persoane, întrucât, după o supărare, este posibilă apariţia unor afecţiuni hepatice, îndeosebi icterul. La începutul crizelor este indicat un repaus absolut în pat, pentru reducerea consumurilor energetice şi de oxigen, evitarea eforturilor fizice şi intelectuale, stresul din colectivitate şi mediul extern poluat.