Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: O linguriţă cu ulei de măsline, dimineaţa, face minuni în bolile de ficat

Răspundem cititorilor: O linguriţă cu ulei de măsline, dimineaţa, face minuni în bolile de ficat

Data: 02 Noiembrie 2009

Adriana V., 47 de ani, Zimnicea: „Ce alimentaţie este indicată în cazul bolilor de ficat?“

Prof. Constantin Milică
: Starea de sănătate a ficatului are legătură strânsă cu alimentaţia diferenţiată în funcţie de bolnav şi de tipul afecţiunii de care acesta suferă, cu diferite grade de evoluţie. Bolnavul nu are poftă de mâncare şi de aceea regimul alimentar are ca scop refacerea completă a funcţiilor ficatului lezat. Dimineaţa, pe stomacul gol, se ia o linguriţă cu ulei de măsline şi o felie de lămâie.

Alimentaţia admisă:

- salate şi sucuri dietetice de legume: morcov, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel (rădăcini şi frunze), mărar, spanac, lobodă, lactuca, tomate, castraveţi, ardei gras, cartofi fierţi;

- rasol din carne slabă de vită, pasăre şi peşte (păstrăv, ştiucă, biban, şalău, lin, cod);

- supă cu zdrenţe de ou, legume verzi fierte (fasole păstăi, mazăre), ochiuri româneşti, ouă moi, tăiţei, mămăligă;

- produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză de vaci, caş dulce, urdă, telemea), margarină, untdelemn crud, oţet de mere, miere de albine;

- budinci, papanaşi şi mai puţin dulceaţă, şerbet, sufleuri şi compoturi;

- fructe proaspete şi sucuri nefermentate din mere, pere, lămâi, portocale, cireşe, vişine, piersice, caise, prune, gutui, struguri, căpşuni, coacăze negre, fragi, agrişe, afine, pepeni verzi, care asigură aportul vitaminic necesar, măresc rezerva de glicogen a ficatului şi îmbunătăţesc funcţia de detoxifiere; prin conţinutul ridicat de Mg stimulează secreţia şi evacuarea bilei în duoden.

După fiecare masă este bine să se ia câte o linguriţă de bitter suedez.

Alimentaţia interzisă:

- grăsimi animale, slănină, tocături, mezeluri, afumături, pastramă, măruntaie, viscere, creier, carne de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat şi peşte gras (afumat sau conservat);

- sosuri cu rântaş, prăjeli, conserve din carne, sardele, icre, unt sărat, murături, condimente iuţi, muştar;

- alcooluri tari, cafea, cacao, ciocolată, îngheţată, cola, dulciuri, fructe conservate sau uscate (alune, nuci, migdale).

Întrucât crizele de ficat pot fi generate de multiple cauze, inclusiv şocuri nervoase, este recomandată multă odihnă, viaţă echilibrată, gimnastică respiratorie pentru oxigenarea creierului şi orar riguros pentru muncă, masă şi odihnă. Se vor evita conflictele cu alte persoane, întrucât, după o supărare, este posibilă apariţia unor afecţiuni hepatice, îndeosebi icterul. La începutul crizelor este indicat un repaus absolut în pat, pentru reducerea consumurilor energetice şi de oxigen, evitarea eforturilor fizice şi intelectuale, stresul din colectivitate şi mediul extern poluat.