Răspundem cititorilor: Orice stare de leşin poate ascunde probleme grave

Mariana G., Tulcea: „În ultima lună mi s-a întâmplat să leşin de câteva ori la serviciu, deşi, în general, mă simt bine. Se poate să am vreo boală de care să nu ştiu care să îmi provoace aceste stări?“

Dr. Cristina Ghiciuc, medic de familie: Înainte de toate, trebuie să ştiţi că orice leşin poate ascunde o problemă de sănătate, care, dacă este tratată din timp, are şanse mult mai mari de vindecare, chiar dacă starea de rău a fost de scurtă durată. De aceea, este recomandabil să treceţi pe la medicul de familie cât mai curând posibil.

Starea de leşin este rezultatul unui deficit de irigare cu sânge a creierului. Cauzele acestui deficit de irigare cerebrală pot fi multiple. Starea de leşin poate apărea datorită spasmofiliei, hipoglicemiei, hipotensiunii arteriale, accidentelor vasculare cerebrale etc. La persoanele care suferă de afecţiuni cardiace, acest lucru se poate produce din cauza unei tulburări de funcţionare a inimii, starea de leşin poate fi cu pierderea stării de conştienţă, iar întârzierea în acordarea primului ajutor poate fi fatală. La persoanele care suferă de hipertensiune arterială, pot să apară spasme la nivelul vaselor sangvine cerebrale sau chiar ruperea acestora, situaţii în care se produce pierderea stării de conştienţă.

Starea de leşin este favorizată de statul îndelungat în picioare în poziţie fixă, de zonele sau încăperile aglomerate, de lipsa ventilaţiei, de „tensiunea psihică“. Foarte afectate sunt persoanele cu teren spasmofilic, persoanele cu afecţiuni cardiace, persoanele de vârsta a treia sau cele care nu se hidratează corespunzător sau care nu se alimentează corespunzător.

Semnele premergătoare stării de leşin sunt senzaţia de sete intensă, starea de ameţeală, palpitaţiile, senzaţie de slăbiciune, crampe musculare. Uneori pot să apară transpiraţii reci, ţiuituri în urechi şi senzaţii de greaţă. La cei cu probleme cardiace pot să apară, din cauza creşterii frecvenţei cardiace, tulburări de ritm cardiac, chiar sincope sau oprirea cordului. Faţa bolnavului poate deveni foarte palidă, pulsul este foarte slab, iar tensiunea arterială scade foarte mult.

Atunci când cineva observă astfel de simptome la o persoană din jur şi poate interveni înainte de a cădea, trebuie să susţină acea persoană şi să o întindă într-o poziţie comodă pentru a nu cădea şi a se lovi la cap. Apoi cei din jur trebuie să încerce să discute cu cel leşinat pentru a vedea dacă răspunde şi este conştient, dacă poate mişca mâinile sau picioarele. Dacă cel leşinat poate vorbi, trebuie întrebat ce boală are, ce simte şi ce s-a întâmplat. Este greşit ca, înainte de a se şti ce boală are cel leşinat, să se ceară pastile de la alte persoane pentru a fi administrate celui căzut.