Răspundem cititorilor: Pastele făinoase şi cerealele nu cresc colesterolul

Ciprian A., jud. Botoşani: "Ce regim alimentar trebuie urmat de o persoană care are colesterolul mărit?"

Prof. Constantin Milică: În primul rând, o bună alimentaţie "anticolesterol" impune o atenţie deosebită în consumul judicios al grăsimilor. Prin aceasta nu se va înţelege o interzicere totală a grăsimilor. Reţinem că grăsimile sunt de două tipuri: saturate şi nesaturate. Grăsimile saturate sunt bogate în acizi graşi saturaţi şi au capacitatea de a se solidifica şi de a rămâne în stare solidă la temperatura camerei în timp ce grăsimile nesaturate se află numai în stare lichidă.

În raţia zilnică, grăsimile trebuie să reprezinte aproximativ 15-20% din totalul caloriilor necesare organismului. Din acestea, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăşi 10%.

Alimentele cu grăsimi saturate care vor fi consumate cu restricţie sunt, cu mici excepţii, din surse animale: slănină, şuncă, untură, organe (ficat, creier, rinichi), carne grasă (de porc, vită, vânat, raţă, gâscă), mezeluri grase, salamuri, crenvurşti, parizer, hamburgeri, creveţi, sardele, crustacee.

Colesterolul din sânge creşte şi la consumul excesiv de frişcă, brânzeturi grase, unt, caşcaval, maioneze, gălbenuş de ou, plăcinte cu carne, prăjituri, ciocolate, produse de patiserie cu zahăr rafinat, îngheţate, băuturi îndulcite cu zahăr, alcooluri tari. Unele dintre aceste preparate conţin cantităţi ridicate de colesterol: caviar - 440 mg%, ficat gras - 380 mg%, omletă - 350 mg%, unt - 250 mg%, pate din ficat de porc - 200 mg%, maioneze - 165 mg%, ceea ce impune reducerea sau chiar suprimarea lor din consumul alimentar.

Alimentele cu grăsimi nesaturate şi cele sărace în colesterol sunt: fructele proaspete (mere, pere, portocale, lămâi, grepfruturi, banane, caise, piersice, coacăze, afine, zmeură), fructe uscate (alune, nuci, migdale, smochine), legume crude (zarzavaturi), carne slabă (pui, curcan, viţel, peşte) preparată prin fierbere, supe de pui cu fidea, lapte degresat cu max. 1,5% grăsime, iaurt, caş, urdă, brânză dietetică de vaci, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb, soia, rapiţă şi, mai ales, de măsline bogat în acizi graşi mononesaturaţi).

Sunt indicate şi pastele făinoase, cerealele (pâine integrală şi de secară, chifle, griş, fulgi de ovăz, grâu germinat, orez nedecorticat).

La alimente se poate adăuga oţet de mere cu miere de albine, condimente neiuţi, o ceapă crudă şi 2-3 căţei de usturoi (bogaţi în alicină cu rol în scăderea colesterolului din sânge şi a tensiunii arteriale).

Să nu se neglijeze curele de lungă durată, consumând crudităţi şi sucuri de legume şi fructe, bogate în minerale, vitamine antioxidante (A, C, E) şi salicilaţi naturali care previn îngroşarea sângelui.