Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Pătrunjelul, de neînlocuit în dieta bolnavilor de litiază biliară

Răspundem cititorilor: Pătrunjelul, de neînlocuit în dieta bolnavilor de litiază biliară

Data: 29 Septembrie 2010

Cristina O., Bucureşti: "Ce regim alimentar este recomandat bolnavilor de litiază biliară?"

Prof. Constantin Milică: Regimul alimentar are un rol foarte important, asigurând creşterea rezistenţei generale a organismului şi evitarea evoluţiei bolii spre cronicizare. În zilele cu crize dureroase, bolnavul nu are poftă de mâncare. În această perioadă se recomandă o cură cu sucuri naturale de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, portocale, lămâi, căpşuni, fragi, agrişe, afine), consumate imediat după preparare, precum şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine. După încetarea crizelor se introduc în alimentaţie produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caş dulce, urdă, telemea desărată, smântână). Sunt uşor suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supele cu zdrenţe de ou şi făină, legume verzi fierte, salate de legume (lactucă, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate, varză), carne de peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, liban, şalău, cod), rasol de vită slabă sau de pasăre fără piele, omletă din albuş. În alimentaţia curentă este indicată o suplimentare de fructe proaspete (mere, vişine, căpşuni, zmeură), luate în cure de 7-10 zile consecutiv, sau sucuri din fructe (mere, lămâi). Bolnavul va mesteca bine alimentele, reducând astfel efortul de digerare a hranei şi activitatea secretorie a ficatului. Dintre legume este bine să nu lipsească pătrunjelul proaspăt, consumat dimineaţa pe stomacul gol şi la fiecare masă. De asemenea, sunt eficiente tomatele servite în salate sau sucuri, ridichile negre şi seminţele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi). La masă se consumă pâine prăjită, mămăligă, orez, budinci şi papanaşi. Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, raţă, gâscă, pielea de pasăre, vânat, raci, peşte oceanic), grăsimile animale (untură, slănină), pastramă, mezeluri, afumături, conserve, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, brânzeturi grase şi sărate, condimente iuţi (piper, boia, muştar, hrean, ardei roşu), excesul de sare, cafea, cacao, ciocolată, îngheţate, băuturi alcoolice tari şi unele băuturi răcoritoare (coca-cola, pepsi-cola). Necesarul de hrană zilnică va fi împărţit în 5-6 mese, la ore regulate, evitându-se mesele abundente, mai ales cele de seara, dinainte de culcare.