Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Pătrunjelul şi prazul, indispensabile în alimentaţia copiilor anemici
Valentina C., Târgovişte: „Ce ar trebui să introducem în alimentaţia copiilor, pentru revitalizarea organismului, după perioada de iarnă?“
Prof. Constantin Milică: Atât la copii, cât şi la adulţi (mai ales femei) este necesară completarea necesarului în săruri minerale şi vitamine. Pentru remineralizarea organismului anemiat sunt recomandate anumite produse cu conţinut ridicat în săruri nutritive, uşor asimilabile. Elementul mineral absolut indispensabil în formarea globulelor roşii este fierul, prezent, în proporţie de 80%, la nivelul hematiilor, unde acţionează în sinteza hemoglobinei şi a mioglobinei din muşchi, cu rol în fixarea şi transportul oxigenului spre ţesuturi. Este prezent în cantităţi mai mari în unele legume (spanac, salată, morcov, pătrunjel, usturoi, praz), în fructe (caise, piersice, prune, nuci, smochine uscate, curmale, ananas) şi în alte produse (germeni de grâu, gălbenuş de ou, caşcaval, brânză topită). Lipsa de fier poate fi considerată ca un factor principal în declanşarea anemiei, a infecţiilor repetate, a tonusului fizic şi psihic diminuat, cu manifestări mai frecvente în primăvară. De asemenea, lipsa zincului este implicată în anemii, punând în pericol viaţa copiilor. La aceştia se constată scăderea imunităţii la infecţii, tulburări de creştere şi de memorie, îmbolnăviri frecvente de pneumonie şi diaree, precum şi scăderea poftei de mâncare. Se completează prin alimente cu peşte, carne, ficat, ouă, lactate şi legume. Necesarul vitaminic se asigură prin anumite specii de plante: - vitamina A din morcov, spanac, varză, tomate, salată, conopidă, pătrunjel, fasole verde, caise, pepene galben; - vitamina B1 din legume, (mai ales cartofi), fulgi de ovăz, fructe, drojdie; - vitamina B2 din germeni de cereale, tărâţe, drojdie de bere; - vitamina B5 din cereale, legume verzi, fructe, lăptişor de matcă; - vitamina B6 din germeni de grâu, varză, fructe, soia, drojdie de bere; - vitamina B12 din ginseng; - vitamina C din lămâi, varză, ardei, pătrunjel, fasole verde, tomate, cartofi, conopidă, căpşuni, zmeură, coacăze, afine; - vitamina D din ovăz, grâu, curmale; - vitamina E din ovăz, ceapă, usturoi, morcov, varză, spanac, soia, itomate; - vitamina H din fasole şi mazăre boabe, ciuperci, legume, soia, nuci; - vitamina K din varză, spanac, uleiuri vegetale (floarea-soarelui, soia); - vitamina P din lămâi, portocale, caise, mure, cireşe, măceşe; - vitamina PP din ceapă, usturoi, morcov, prune, caise uscate, germeni de grâu şi ovăz, alune prăjite, smochine, avocado, curmale. Meniurile zilnice trebuie să fie foarte variate, pentru a stimula apetitul bolnavului. Între mese se beau, după caz, ceaiuri aromatice cu zmeură, mure, fragi, cimbrişor şi măceşe.