Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Recomandări pentru tratamentele la domiciliu ale fracturilor şi entorselor
Aurel B., jud. Teleorman: „Vin cu rugămintea către prof. Constantin Milică, ale cărui articole le urmăresc în fiecare săptămână, de a-mi recomanda câteva tratamente fitoterapeutice care se pot face la domiciliu pentru fracturi şi entorse. Vă mulţumesc.“
Prof. Constantin Milică: Tratamente fitoterapeutice sunt predominant externe prin aplicări locale, în zona fracturii, a unor cataplasme, comprese, macerate, băi şi alifii cu diferite plante care au proprietăţi antiinflamatoare, vulnerare, emoliente, cicatrizante şi de refacere a cartilajelor: - comprese cu decoct de tătăneasă (două linguriţe rădăcină mărunţită la un litru apă, se fierbe 20-30 minute, se strecoară şi se aplică în zona fracturată); - comprese cu infuzie din rizomi de pir (o lingură la 200 ml apă clocotită; - comprese reci cu decoct din coji de nucă (40 g la un litru apă, se fierbe 20 minute şi se strecoară); - macerat timp de 7 zile într-un litru oţet diluat (80%) cu 20 g sare şi 200 g amestec de plante format din: rădăcini de tătăneasă, frunze proaspete de varză albă, tuberculi raşi de cartofi, herba proaspătă de coada calului, coada şoricelului, sânziene şi sulfină, fructe proaspete zdrobite de ardei iute; se aplică sub formă de cataplasmă locală; - macerat din rădăcini de tătăneasă (20 g în 100 ml alcool 700), folosit după 14 zile la masarea zonei afectate; - macerat timp de 3 zile în 200 ml alcool concentrat cu 200 g amestec din: rădăcini de tătăneasă, brusture şi angelică, frunze proaspete de pelin, muguri de brad, fructe de castan sălbatic, coji uscate de nuci şi seminţe de muştar alb. După macerare se adaugă ulei de floarea- soarelui, iar după 24 ore se strecoară şi se masează zona fracturată; - băi de mâini sau picioare fracturate şi inflamate cu macerat la rece din frunze proaspete sau uscate de tătăneasă (500 g lasate peste noapte în cinci litri apă rece); a doua zi se fierbe şi se îmbăiază zona fracturată. La entorsele simple se fac frecţii uşoare şi apăsări pe zona cu întinderi de ligamente pentru micşorarea umflăturilor. Dacă entorsa a devenit cronică, se face imobilizarea articulaţiilor cu atele din lemn sau cu un aparat gipsat. Sunt utile masajele zilnice cu apă rece şi sărată, apă cu oţet sau spirt de camfor şi mişcări repetate de îndoire şi întindere. La o entorsă a gleznei, pacientul va sta în pat, cu piciorul mai ridicat, eventual pe o pernă. Masajele entorselor cu întinderi sau rupturi musculare se fac de 2-3 ori pe zi cu: - tincturi din flori de arnică, flori de gălbenele, rădăcini de tătăneasă, rădăcini de rodul pământului, ardei iute, seminţe de muştar şi bitter suedez; - comprese din rădăcini de tătăneasă şi frunze de podbal. Imediat după producerea entorselor grave se aplică comprese cu apă de plumb, preparat din 16 g extract de plumb, 64 ml alcool 800 şi 960 ml apă distilată.