Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Regimul alimentar în afecţiunile respiratorii

Răspundem cititorilor: Regimul alimentar în afecţiunile respiratorii

Data: 20 Ianuarie 2011

Ioana T., Botoşani: "Ce alimentaţie este indicată în caz de răceală şi gripă?"

Prof. Constantin Milică
: În primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentaţie uşoară, cu multe lichide (1,5-2 litri pe zi), sub formă de ceaiuri medicinale, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfeclă roşie, varză roşie, tomate) şi sucuri de fructe (lămâi, portocale, grepfrut, mere). Nu se beau ceaiuri prea fierbinţi, care usucă mucoasele şi favorizează pătrunderea bacteriilor în corp. Lichidele consumate des păstrează faringele umed, evită îngroşarea secreţiilor şi facilitează eliminarea lor, în timp ce siropurile realizează o peliculă pe pereţii faringelui, contribuind la reducerea iritaţiilor.

Supa caldă, preparată cu mult pătrunjel şi mărar, reduce

procesele inflamatorii de pe căile respiratorii superioare, calmează tusea şi strănutul şi reduce debitul secreţiilor nazale.

Treptat, se introduc în hrana zilnică lapte cald, iaurt, frunze proaspete de mărar mestecate permanent şi crudităţi (salată verde, broccoli, varză, sfeclă roşie, morcov, castraveţi, tomate, pătrunjel, ceapă, ridichi, hrean, ardei roşu, 2-3 căţei de usturoi înghiţiţi între mese). Se mai adaugă rasol din carne de vită, paste făinoase, compoturi îndulcite cu miere de albine şi fructe zemoase (caise, mere). O combinaţie savuroasă se poate obţine amestecând sucul de la 200 g lămâi cu miere de albine şi scorţişoară. La gripa cu frisoane puternice se recomandă o reţetă cu patru linguriţe cafea măcinată fin care se fierbe în 250 ml apă; se adaugă zeama de la o lămâie şi 4 linguri rom, totul fiind băut într-o singură repriză.

Între mese se vor lua câte două linguriţe de bitter suedez şi o lingură cu fructe uscate de cătină albă.

Permanent se va urmări asigurarea necesarului vitaminic

(A, E, C, B) şi de săruri minerale (Zn, Mg, K, Ca) care au un rol esenţial în întărirea sistemului imunitar şi ca barieră contra virusului gripei.

Raţiile de alimente la masă vor fi mai reduse, pentru ca organismul să poată lupta împotriva bolii şi să nu facă consumuri energetice suplimentare în digerarea excesului de alimente.

Se va evita consumul de afumături, mezeluri, grăsimi animale, exces de ouă, conserve, fasole uscată, condimente iuţi, cafele şi băuturi alcoolice tari.