Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Scorţişoara, înlocuitorul dulcelui la diabetici

Răspundem cititorilor: Scorţişoara, înlocuitorul dulcelui la diabetici

Data: 14 Ianuarie 2010

Sandu G., Tecuci: „Sunt diabetic de trei ani de zile şi încerc să menţin glicemia în limite normale. Cineva mi-a spus că ar fi bine să folosesc în alimentaţie mai multă scorţişoară. Ajută la ceva?“

Prof. Constantin Milică
: Consumul de scorţişoară în caz de diabet zaharat poate duce la creştere de 20 de ori a capacităţii insulinei de a metaboliza glucoza la nivelul celulelor adipoase (se ia sub formă de pulbere, zilnic câte un vârf de linguriţă sau se introduce într-un pahar cu suc de fructe neîndulcit). Scorţişoara satisface pofta de dulce, fiind utilă la persoanele cu glicemie ridicată (se ronţăie în gură bucăţi sfărâmate de scoarţă). Dar pentru că tot vorbim despre efectele terapeutice ale scorţişoarei, trebuie să ştiţi că aceasta are şi rolul de a împiedica dezvoltarea bacteriilor din stomac şi de a stimula pofta de mâncare. În caz de indigestii şi crampe dureroase se recomandă uleiul eteric, picurat pe un cub de zahăr sau o băutură cu însuşiri stimulatoare, care conţine câteva picături de tinctură din scorţişoară (preparată prin macerarea a 20 g praf în 100 ml alcool 400 timp de 10 zile). În plus, în bolile respiratorii vindecă tusea, gripa şi răguşeala şi combate germenii, care provoacă infecţiile tractului respirator (se recomandă infuzia de scorţişoară şi cuişoare, preparată din câte o linguriţă din fiecare, la 250 ml apă clocotită şi infuzată timp de 15 minute). La bolnavii de gripă asigură un somn liniştit şi alină durerile de cap prin masarea tâmplelor cu ulei. Scorţişoara alungă oboseala fizică şi intelectuală şi stările de stres nervos, calmează durerile reumatismale, artrozice şi nevralgiile, având efecte relaxante după masajul cu ulei, combate unele afecţiuni genitale (dismenoree, metroragii) apărute la eforturi fizice sau în timpul sarcinii, ameliorează durerile de dinţi şi măsele prin tamponări locale cu tinctură de scorţişoară (eventual diluată) şi contribuie la vindecarea rănilor. Persoanele care suferă de ulcer gastro-intestinal în fază acută, precum şi femeile gravide vor evita consumul de scorţişoară, mai ales în doze mari care produc insomnii şi depresii psihice. Ca forme de utilizare, în afara de infuzie şi pulbere măcinată se mai prepară: lapte de scorţişoară pisată şi amestecată cu pudră de nucşoară, ghimbir şi cuişoare (în părţi egale), care se pun într-un pahar cu lapte fierbinte; ulei de scorţişoară din 3-4 batoane pisate într-un mojar, care se macerează în 100 ml ulei comestibil (de floarea-soarelui sau măsline) timp de 10 zile; lichior din două batoane de scorţişoară, 15 cuişoare, o linguriţă nucşoară şi câteva frunze de mentă, care se macerează în cherry timp de 10 zile şi se consumă înainte de mese contra bolilor respiratorii (tuse, gripă, răguşeală).