Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Siropul din rădăcini de nalbă, un bun remediu în caz de bronşiectazie

Răspundem cititorilor: Siropul din rădăcini de nalbă, un bun remediu în caz de bronşiectazie

Data: 28 Iunie 2010

Viorel M., Dorohoi: "Am fost la medic şi mi s-a pus diagnosticul de bronşiectazie. Aş vrea să aflu mai multe detalii despre această boală şi dacă poate fi tratată naturist. Vă mulţumesc"

Prof. Constantin Milică: Bronşiectazia este o afecţiune cronică, congenitală sau dobândită, caracterizată prin inflamarea neregulată a bronhiilor mici şi mijlocii. Boala apare mai frecvent după 40 de ani, în special la bărbaţii fumători şi la persoanele care au suferit de bronşită cronică, pneumonii repetate care au dus la fibroză şi scleroză pulmonară. Multe persoane acuză simptomele acestor boli ale aparatului respirator, mai ales în sezonul rece, cu tendinţe de cronicizare rapidă şi agravări alarmante. Episoadele infecţioase apar toamna sau la sfârşitul iernii şi se caracterizează prin tuse (la început uscată şi apoi cu expectoraţie muco-purulentă).

În evoluţia bolii, tusea este însoţită de hemoptizii frecvente şi grave, prin pierderi vizibile de sânge, complicate cu bronhopneumonie, abcese cerebrale, gangrene pulmonare, septicemii, cord pulmonar cronic şi complicaţii renale sau intestinale.

Tratamentele fitoterapeutice se pot face cu infuzii de plămânărică, patlagină, podbal, cimbru de grădină şi isop sau cu decoct de iarbă mare şi fenicul. Bune efecte are siropul din rădăcină de nalbă şi uleiurile eterice, cu acţiuni puternic bactericide.

Apiterapia recomandă:

- tinctură de propolis (câte 30 de picături de trei ori pe zi), într-un păhărel cu apă călduţă sau cu lapte;

- miere de albine omogenizată cu diferite produse vegetale (petale de trandafir de dulceaţă, frunze proaspete de pătlagină sau ceapă coaptă).

În alimentaţie se introduce o cură cu sucuri de legume (200 ml de morcov, 50 ml de ţelină şi 20 ml de ridichi), băute zilnic timp de 10 zile consecutiv. Această cură se suplimentează cu suc de orz verde (câte 50 ml de trei ori pe zi), preparate de aloe, boabe de ienupăr şi infuzie din căţei de usturoi pisaţi (80 g în 250 ml apă clocotită, din care se iau câte opt linguri pe zi).

Regimul de viaţă necesită multă mişcare în aer liber şi gimnastică respiratorie şi fizică, cu intensitate în funcţie de toleranţa individuală. Camera bolnavului va fi permanent bine aerisită.