Răspundem cititorilor: Ţelina, leac împotriva anxietăţii

Doina B., jud. Dâmboviţa: „Ce regim alimentar este indicat în tratamentul anxietăţii?“

Prof. Constantin Milică: O dietă echilibrată poate deveni un factor primordial în tratamentul anxietăţii, ştiind că există alimente care reduc stările de stres şi panică, în timp ce alte alimente pot să accentueze aceste stări. Reducerea simptomelor de anxietate se realizează printr-un adaos de fosfor prin alimentaţie. Analizele arată că ţelina conţine mai mult fosfor decât orice altă legumă şi, ca atare, se recomandă a fi consumată sub formă de salată (rădăcina rasă cu adaus de oţet, ulei şi puţină miere), având efect de diminuare a nivelului hormonilor de stres. În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol şi seara, se bea câte un pahar cu suc de morcov, amestecat cu suc de mere, luând cantităţi în creştere de la 50 g până la 300 g, într-o cură de 14 zile. După o pauză de 7 zile se reia cura cu aceleaşi doze. Varza, salata şi alte crudităţi sunt bune surse de vitamine antioxidante (A, C, E), care elimină stările de anxietate. De asemenea, usturoiul are un puternic efect antibiotic, antiviral şi antifungic, acţionând în scăderea stărilor de stres, de tensiune arterială şi în creşterea bunei dispoziţii. Acţiuni sedative au şi castraveţii care calmează activitatea ficatului şi reglează circulaţia sangvină. Nu se vor neglija unele seminţe, ca cele de floarea-soarelui, bogate în fosfor, potasiu, zinc şi complexul de vitamine B, seminţele de susan care elimină stresul prin aportul de zinc, precum şi migdalele, nucile şi alunele, bogate în magneziu, care reglează funcţiile suprarenale. Unele fructe dulci (banane şi curmale) calmează stările de anxietate. La mesele luate mai des se vor consuma cantităţi moderate de alimente, evitând o încărcare exagerată a organismului. Există şi alimente sau băuturi care stimulează prea mult unele funcţii ale organismului şi devin cauze directe ale stresului. În această categorie intră cofeina din cafea, ciocolată, cola şi ceai chinezesc, care stimulează producerea de adrenalină şi extenuează glandele suprarenale, tulbură somnul şi accentuează starea de anxietate. În mod similar, alcoolul stimulează secreţia de adrenalină, cu efecte directe asupra tensiunii nervoase, a stării de irascibilitate şi de insomnie. Dulciurile şi produsele zaharoase rafinate provoacă o creştere bruscă a energiei, cu efecte în extenuarea glandelor suprarenale şi în declanşarea stărilor de depresie psihică, anxietate şi uneori irascibilitate. Alimentele sărate (murături, conserve, şuncă, cârnaţi) induc instabilitatea emoţională, măresc tensiunea arterială şi epuizează glandele suprarenale. Cam la fel acţionează şi alimentele grase, care supun sistemul nervos şi cardiovascular la un stres anormal.