Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Ţelina şi sfecla roşie întăresc imunitatea bolnavilor de scleroză multiplă
Gina D., jud. Arad: „Există un regim alimentar special recomandat persoanelor care suferă de scleroză multiplă în plăci? Vă mulţumesc“
Prof. Constantin Milică: Infecţiile din organism afectează rinichii şi ficatul, ducând la intoxicarea creierului. De aceea, menţinerea ficatului şi a rinichilor în stare sănătoasă este o condiţie esenţială pentru a reduce afectarea celulelor creierului. O alimentaţie corectă poate fi considerată o pârghie importantă în tratamentul sclerozei în plăci. Hrana va fi strict controlată pentru a asigura îmbunătăţirea digestiei şi normalizarea metabolismului. Se vor consuma multe legume proaspete (salată verde, spanac, morcov, varză albă şi roşie, ţelină, mărar, pătrunjel frunze şi rădăcini, praz, usturoi), la care se pot adăuga proteinele necesare din carne slabă de pasăre (ex. curcan), peşte (crap, macrou, biban, ştiucă, păstrăv, roşioară, sardină), 3-4 ouă pe săptămână, telemea de oi sau de capră, lapte de iapă (consumat zilnic). Este indicat ca în mâncare să se pună un vârf de cuţit de ghimbir (pulbere). Alte alimente admise sunt: cartofi, fasole verde, uleiuri vegetale presate la rece, pâine integrală (numai 1-2 felii pe zi) şi produse apicole (miere de albine, propolis, polen (40 g/zi). Pentru deschiderea poftei de mâncare va fi eficientă o salată de varză murată cu puţin chimion, coriandru şi ulei vegetal, care se consumă ca aperitiv la mesele de prânz şi seară. După placul bolnavului se propune un amestec de grâu germinat (200 g), fulgi de ovăz (100 g), pâine graham (100 g), un ou fiert şi un litru de lapte dulce, lapte acru sau iaurt. Fiecare masă se încheie cu fructe (mere, pere, piersici, caise, prune uscate neafumate, struguri, pepeni verzi, nuci, alune, grepfrut, banane, zmeură, căpşuni, afine, coacăze, stafide, smochine, migdale, ananas). Ca băuturi sunt recomandate sucurile de morcov, ţelină şi sfeclă roşie (pentru întărirea imunităţii naturale), sucuri de fructe şi compoturi, precum şi apă plată consumată fără restricţie. Se exclud din alimentaţie: carnea de porc, raţă şi gâscă, grăsimi animale, afumături, mezeluri, conserve, prăjeli, peşte afumat, anşoa, sardele, brânză grasă, lapte integral, produse zaharoase concentrate, alimente care conţin aditivi (E-uri), precum şi unele băuturi alcoolice (vin, bere, coniac, ţuică) şi nealcoolice (cola, ceai negru, ape carbogazoase). În majoritatea cazurilor se constată un deficit de vitamine şi de săruri care poate fi echilibrat cu suplimente de alimente care conţin complexul B, E, F, lecitină şi minerale, mai ales drojdie de bere uscată, germeni de grâu, ovăz încolţit şi orez integral.