Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Tinctura din frunze de viţă combate tromboflebita
Lucia J., jud. Arad: „Am 45 de ani şi am fost diagnosticată cu tromboflebită. Mi s-a spus că boala a apărut din cauza naturii statice a meseriei mele. Adresez rugămintea către prof. Constantin Milică de a-mi recomanda câteva remedii din plante pentru această afecţiune. Vă mulţumesc“
Prof. Constantin Milică: În tratament intern se utilizează: - infuzie de sulfină galbenă (o linguriţă la 250 ml apă clocotită); se infuzează acoperit timp de 15-20 minute şi se beau 1-2 ceaiuri pe zi, având efecte în fluidizarea sângelui îngroşat, în blocarea coagulării şi în combaterea insuficienţei veno-limfatice; - infuzie din frunze de afin (o linguriţă la 200 ml apă fiartă), cu infuzare 20-30 minute din care se beau 2-3 căni pe zi, cu acţiune vindecătoare datorită conţinutului în flavonoide, taninuri şi vitamina P, cu efect în reducerea proceselor inflamatorii, în creşterea rezistenţei capilare şi în reglarea permeabilităţii vaselor de sânge; - infuzie din frunze uscate de viţă-de-vie (soiuri roşii), cu efecte de reducere a fragilităţii capilarelor şi creşterea rezistenţei lor datorită conţinutului în antocianozide; - infuzie din flori de albăstrele şi gălbenele, frunze de urzică, salvie sau păpădie (1-2 linguri la 200 ml apă clocotită) consumând zilnic două ceaiuri pe zi, fracţionate în mai multe reprize; - decoct din frunze uscate de ghimpe şi traista ciobanului (două linguriţe la 200 ml apă); se fierbe 10-15 minute, se strecoară, se îndulceşte cu miere de albine şi se beau două ceaiuri pe zi, cu rol în evitarea formării cheagurilor, fiind un bun tonic al musculaturii netede şi al pereţilor vaselor; - decoct din două linguri frunze de alun la 500 ml apă, cu fierbere timp de 5-10 minute; se bea întreaga cantitate în cursul zilei pentru efectele vasodilatatoare; - decoct din frunze de Gingko biloba, din care se beau câte 80 ml, cu 10 minute înainte de fiecare masă; - tinctură din frunze de viţă-de-vie macerată timp de 8-10 zile în cantităţi egale de alcool 700, luând zilnic câte 1-2 linguriţe, cu efect preventiv şi curativ; - vin de cimbrişor (o lingură herba se fierbe 10 minute în 500 ml apă); după îndulcire cu miere de albine se bea câte un păhărel înainte de mese, cu rol de stimulare a circulaţiei periferice; - lichior din scorţă de castan (50 g), traista ciobanului (20 g), macerate 5 zile în 200 ml alcool 400; după filtrare se adaugă un litru vin dulce care stă 8 zile şi apoi se beau câte 3 păhărele pe zi; - amestec din scoarţă de castan sălbatic şi salcie, herba de coada şoricelului şi troscot, frunze de urzică vie şi păducel (în părţi egale) din care se iau câte două linguriţe infuzate în 500 ml apă clocotită şi se beau două căni pe zi, înainte de mese, cu adaus de bitter suedez (o lingură). În uz extern se recomandă: - comprese la picioare cu decoct din scoarţă de castan sau alun, rizomi de ferigă sau infuzie de pedicuţă sau ruşcuţă de primăvară (un pumn la un litru apă), cu adaus de puţin oţet; - comprese locale cu infuzii călduţe din flori de gălbenele şi muşeţel, herba de coada calului sau rădăcini măcinate de iarbă mare; - cataplasmă cu pulbere din flori de arnică sau sunătoare, amestecate cu praf de argilă în puţină apă.