Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Ulcerul la copil trebuie tratat obligatoriu în spital

Răspundem cititorilor: Ulcerul la copil trebuie tratat obligatoriu în spital

Data: 09 Septembrie 2009

Liliana B., Dâmboviţa: „Cum recunoaştem simptomele de ulcer la vârste foarte mici şi ce tratament impune această boală?“

Dr. Doina Dumitriu, medic de familie
: La copilul mic, primele semne de boală sunt durerile abdominale, care nu iradiază şi nu au un orar precis şi se pot însoţi de greţuri, vărsături şi inapetenţă. La copilul mare simptomatologia se aseamănă foarte mult cu cea a adultului. Apar dureri abdominale recurente, cel mai adesea localizate la nivelul regiunii epigastrice. Copilul mare este anorexic, iar vărsăturile sunt mai rare. În perioada de debut a bolii copilul este irascibil, impulsiv sau timid. Când apar aceste simptome, prezenţa la medic este foarte importantă. Examenele clinice şi paraclinice vor tranşa diagnosticul.

Evoluţia ulcerului gastric şi duodenal se caracterizează prin periodicitatea puseelor acute şi alternanţa perioadelor dureroase cu perioade de acalmie. Complicaţiile posibile sunt: hemoragia digestivă superioară sau inferioară, perforaţia şi stenoza pilorică sau duodenală.

Tratamentul ulcerului gastric sau duodenal constă în:

- măsuri igienico-dietetice: repaus la pat în spital sau în mediul familial, unde să se asigure un confort psihic corespunzător;

- alimentaţia va fi predominant lactată o zi sau două, apoi, în următoarele 4-5 zile, alimentaţia va fi compusă din brânză de vaci, ouă fierte moi, biscuiţi, pâine veche de două zile. După 6-7 zile se introduc în alimentaţie caşul, carnea albă fiartă, supe de zarzavat, cartofi fierţi sau copţi, unt, compot. Copilul va servi 5-6 mese pe zi, egale ca volum;

- după dispariţia durerilor, se trece la un regim de cruţare mecanică prin prânzuri reci, cruţare chimică prin evitarea condimentelor, prăjelilor, sosurilor, conservelor, afumăturilor, dar şi cruţare termică, prin evitarea alimentelor prea reci sau prea fierbinţi. Această orientare de regim este folosită în ulcerul gastric sau duodenal necomplicat.

Nu este recomandat ca ulcerul gastric şi cel duodenal să fie tratat în ambulatoriu. De aceea, este obligatorie o perioadă în care se introduce tratamentul medicamentos şi, la nevoie, cel chirurgical.

Prognosticul ulcerului gastric şi duodenal al copilului este, în general, bun. Ulcerele primare, ulcerele acute secundare şi ulcerele acute de stres au tendinţă spontană la vindecare, atunci când nu au apărut complicaţii.

Aproximativ jumătate dintre ulcerele cronice, care evoluează cu remisiuni şi exacerbări, persistă şi la adult. Bolnavii cu ulcer gastric şi duodenal trebuie dispensarizaţi şi monitorizaţi clinic şi paraclinic de două ori pe an, în primul an de debut şi o dată pe an după 3-4 ani.