Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Vitamina D, esenţială pentru ca bebeluşii să nu sufere de rahitism
Luminiţa S., Braşov: „De ce apare deficitul de vitamina D la nou-născuţi?“
Dr. Doina Dumitriu, medic de familie: Cauzele care determină o carenţă sau o inactivitate a vitaminei D în organismul uman sunt foarte numeroase. Aportul inadecvat de vitamina D reprezintă cea mai frecventă cauză a deficitului de vitamina D la nou-născuţi din mame carenţiale şi la sugari. Alimentaţia exclusiv lactată, în special cu lapte de vacă, fără suplimentare de vitamina D, lipsa expunerii la soare şi diversificarea incorectă a alimentaţiei reprezintă alte cauze des întâlnite ale deficitului de vitamina D la sugar. Şi sugarii alimentaţi la sân prezintă, de asemenea, riscul deficitului de vitamina D, deoarece laptele de mamă conţine cantităţi mici de vitamina D. În cazul sugarului alimentat la sân, o expunere corectă la soare ar putea exclude posibilitatea deficitului de vitamina D. Cum însă această condiţie este greu de respectat şi în unele zone geografice sau industrializate este aproape imposibil de realizat, sistemul sintezei interne de vitamina D funcţionează vicios, deci suplimentarea din surse externe organismului devine necesară şi în cazul alimentaţiei naturale. Manifestarea clinică a deficitului de vitamina D este rahitismul carenţial. Acest deficit se traduce clinic prin deformări osoase caracteristice (deformarea tibiilor şi a coloanei vertebrale, torace evazat la bază). Întinderea şi intensitatea acestor modificări sunt proporţionale cu gradul deficitului. La aceste manifestări se asociază hipotonie musculară, anemie, iar în formele severe se pot produce fracturi spontane. Prematuritatea este considerată, în general, ca o stare cu predispoziţie particulară pentru deficitul de vitamina D, mai ales când greutatea la naştere este foarte mică. Alimentaţia cu lapte fortificat cu vitamina D nu previne manifestările clinice, deoarece aportul alimentar cantitativ mic, corespunzător cu greutatea, nu asigură cantitatea necesară zilnic. O altă cauză a deficitului de vitamina D o reprezintă deficitul de absorbţie al acesteia. Se ştie că în toate bolile digestive însoţite de modificări digestive şi/sau de absorbţie intestinală a principiilor nutritive, în special a grăsimilor, se observă şi o perturbare a absorbţiei vitaminei D. Deficitul de vitamina D antrenează o carenţă de calciu şi fosfor, cu instalarea semnelor de rahitism carenţial. Nu în ultimul rând, tulburările metabolismului hepatic pot determina deficit de vitamina D. Astfel, în insuficienţa hepatică este alterată activarea hepatică a vitaminei D.