Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Recomandări în regimul alimentar al bolnavilor de hepatită

Recomandări în regimul alimentar al bolnavilor de hepatită

Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 01 Septembrie 2013

În timpul crizelor de hepatită acută se recomandă un regim alimentar cât mai bine controlat, în scopul refacerii complete şi rapide a ficatului lezat şi asigurarea unei nutriţii corespunzătoare, în funcţie de starea fizică a pacientului, de evoluţia bolii, de toleranţa digestivă la unele alimente şi de afecţiunile asociate.

La început, se vor administra sucuri dietetice de legume (morcov, tomate, sfeclă roşie, castraveţi, lăptucă), sucuri nefermentate din fructe (mere, portocale, lămâi, prune, struguri, căpşuni, fragi, agrişe, afine, pepeni verzi), consumate imediat după preparare, şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine.

Sucul de morcov se obţine prin spălarea şi mărunţirea rădăcinilor, care se dau prin maşina de tocat sau prin mixer. Se beau, dimineaţa şi după-amiaza, câte 100 ml suc proaspăt, iar restul se păstrează în frigider timp de maximum 24 de ore. Se mai recomandă un amestec din suc de morcov (o parte), apă (două părţi) şi zahăr (patru părţi), din care se vor consuma, zilnic, câte 4-6 linguri. Cura se menţine până la ameliorarea completă a bolii.

Sucul de pepene verde bine copt se obţine prin tăierea miezului curăţat de coajă şi de seminţe şi trecerea pulpei fructului prin maşina de tocat sau mixer; se consumă, imediat, câte un pahar pe zi.

La 2-3 zile după încetarea crizelor se introduc în alimentaţie produse lactate (lapte dulce şi acru, iaurt, brânză proaspătă de vaci - 250 g/zi, caş dulce, urdă, telemea desărată - 100 g/zi, smântână - două linguri/zi), margarină, untdelemn crud (40-50 g/zi) şi oţet de mere.

La desert sunt indicate fructe proaspete (mere, pere, cireşe, vişine, piersice, caise, fragi, coacăze, agrişe, afine, prune, gutui, pepeni verzi, struguri, lămâi, portocale, măsline), care măresc rezerva de glicogen a ficatului şi îi îmbunătăţesc starea funcţională, prin protejare împotriva toxinelor. Sărurile de magneziu din fructe stimulează secreţia şi evacuarea bilei în duoden.

Prin respectarea acestei medicaţii se va realiza un regim sărac în grăsimi animale, dar bogat în glucide, proteine şi vitamine. Necesarul caloric asigurat zilnic trebuie să fie de 2.500-3.000 calorii, în care vor intra 300-350 g glucide, 75-120 g proteine şi puţine lipide (20-50 g). Aceste rapoarte nutritive asigură o funcţionare normală a ficatului, ameliorarea proceselor patologice, refacerea leziunilor hepatice şi un aport optim de energie, care să compenseze degradarea propriilor rezerve prin consum calorigen.