Recomandări naturiste în depresiile psihice de iarnă

În pragul iernii, cu zile înnorate, geroase şi umede şi cu activităţi fizice limitate, este posibilă apariţia stărilor de depresie psihică şi de anxietate. În tratarea lor, se recomandă plante medicinale şi aromatice cu acţiuni sedative, antiseptice, antispastice, antidepresive şi tonifiante.

Considerată ca o boală cu mare extindere la începutul mileniului III, depresia este o stare patologică, manifestată printr-o deprimare şi tristeţe exagerată, descurajare profundă, pesimism cronic, explozii necontrolate de plâns, scăderea tonusului general şi pierderea orientării pentru activităţile viitoare, toate asociate cu perturbarea echilibrului emoţional, nelinişte şi scăderea tonusului general de rezistenţă a organismului.

Depresiile uşoare apar ca reacţie la diferite conjuncturi externe nefavorabile (dezamăgiri, insuccese), în timp ce depresiile acute şi cronice apar în caz de nevroze, psihoze, dereglări endocrine, hepatite, boli cardiace şi alte afecţiuni somatice.

De cele mai multe ori, apare ca o reacţie la o situaţie dramatică trăită în familie sau în societate (decesul unei persoane apropiate). Destrămarea unei relaţii sentimentale este suportată mai greu de bărbaţi decât de femei.

De remarcat că decesul partenerului de viaţă poate fi la fel de traumatizant, indiferent dacă s-a produs pe neaşteptate sau după o lungă suferinţă. În săptămânile imediat următoare decesului pot surveni momente de risc major pentru declanşarea depresiilor şi chiar pierderea vieţii.

Moştenirea genetică are un rol important în declanşarea depresiei întrucât depresiile părinţilor se transmit la copii. Studiul moştenirii genetice a permis descoperirea proteinei „p-11” care reglează reacţia celulelor cerebrale faţă de prezenţa serotoninei, un neurohormon natural „al fericirii”, dar a cărei carenţă are rol în declanşarea depresiei, anxietăţii, agresivităţii şi a bolilor obsesive.

Tratamente antidepresive

Dintre preparatele antidepresive naturale, cea mai mare eficienţă a dovedit-o sunătoarea sau pojarniţa (Hypericum perforatum). Recomandată încă din secolul al XVI-lea de către chimistul Paracelsus contra fricii, tristeţii şi a viselor urâte, sunătoarea este benefică în refacerea echilibrului hormonal şi a sistemului nervos.

Se consumă câte două-trei ceaiuri pe zi, înainte de mesele principale, dintre care unul ­înainte de culcare. Ceaiul poate fi înlocuit cu tinctura de sunătoare într-o cură de lungă durată sau cu uleiul de sunătoare.

Cercetări recente au arătat că sunătoarea conţine o doză ridicată de hiperforină, o substanţă care blochează acei receptori din creier care declanşează stările depresive.
Cu efecte foarte bune poate fi folosită infuzia cu amestec din: sunătoare (Hypericum perforatum) + valeriană (Valeriana officinalis) + păducel (Crataegus monogyna) + mentă (Mentha x piperita) + lavandă (Lavandula officinalis) + cimbrişor (Thymus serpyllus) + Ginkgo biloba + tei (Tilia sp.) + roiniţă (Melissa officinalis).

În intervalul dintre mese se recomandă tinctura de sunătoare (câte 3-8 picături de trei ori pe zi timp de patru zile), în alternanţă cu tinctura de valeriană (următoarele patru zile) şi tinctura de Gingko biloba (alte patru zile). Mai sunt eficiente uleiurile eterice luate separat sau în amestecuri din lavandă, sunătoare, busuioc, salvie, trandafir, iasomie, ghimbir şi măghiran.

Remedii pentru uz extern

Sunt eficiente compresele şi cataplasmele pe frunte, ceafă şi coloana vertebrală cu tinctură de sunătoare, valeriană şi Ginkgo biloba.
De asemenea, în fiecare seară, timp de 15-20 zile, se recomandă băi calde, în care se toarnă infuzii sau uleiuri eterice din flori de lavandă, iasomie, trandafir şi tei, frunze de roiniţă, mentă, herba de busuioc şi salvie.

La ieşirea din baie are efecte bune un masaj cu uleiuri esenţiale din plante aromatice, mai ales la nivelul tâmplelor şi pe coloana vertebrală.

Regimul alimentar

Stările depresive şi gândurile negre pot fi alungate printr-o alimentaţie controlată, cantitativ şi calitativ, întrucât creierul are nevoie de anumite substanţe nutritive, în doze echilibrate, pentru a desfăşura o activitate normală. Vor fi contracarate carenţele frecvente în vitaminele B, C, D, E, PP, în acizi graşi (linolenic) şi în unii aminoacizi esenţiali, care participă la sinteza proteinelor din corp.

Se va apela la efectele benefice ale curelor de două săptămâni cu salate de crudităţi (urzici, spanac, lactuca, pătrunjel, mărar, morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză, castraveţi, ceapă, usturoi), bine cunoscute ca excelente vitaminizante şi mineralizante.

De asemenea, se vor consuma multe fructe proaspete (200-300 g pe zi) luate în fiecare dimineaţă (portocale, lămâi, caise, cireşe, vişine, struguri, pepene roşu, afine, căpşuni, zmeură, coacăze, fragi), nuci (bogate în acid linolenic), alune.

Laptele, cu conţinut ridicat în aminoacidul triptofan şi în glucide solubile, stimulează secreţia de serotonină, relaxează psihicul şi induce starea de somn. Iaurtul probiotic este foarte util în tratamentul depresiei şi a stării de anxietate, ca urmare a acţiunii directe asupra bacteriilor intestinale.

Peştele şi, mai ales, uleiul de peşte ajută la îndepărtarea depresiilor, alungă gândurile negre şi restabileşte echilibrul emoţional.

Este cunoscut că zahărul este combustibilul esenţial al creierului, fiind indispensabil tuturor funcţiilor cognitive şi pentru menţinerea bunei dispoziţii. Dintre toate produsele zaharoase, ciocolata este produsul de bază în producerea serotoninei, mai ales la tineri.

Dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, peşte, ulei de măsline, nuci şi seminţe, reduce predispoziţia spre depresie, acţionând asupra capacităţii de funcţionare a vaselor sanguine cerebrale.