Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Regimul alimentar corect, cel mai bun remediu al durerilor ulceroase

Regimul alimentar corect, cel mai bun remediu al durerilor ulceroase

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 18 Iul, 2009

Bolile ulceroase sunt afecţiuni cu o frecvenţă foarte ridicată pe plan mondial, datele statistice arătând că populaţia cu vârsta de peste 30 de ani este afectată în proporţie de aproximativ 20%, în timp ce, la cea de peste 60 de ani, procentul îmbolnăvirilor poate depăşi 60%. În România, aproximativ 10-15% din locuitori suferă de ulcere cu intensităţi variate.

Ulcerele sunt suferinţe cronice ale tubului digestiv, caracterizate prin apariţia periodică a unor inflamaţii şi eroziuni (nişe), rotunde sau ovale, în mucoasa digestivă, localizate fie la nivelul curburii interioare a stomacului (ulcer gastric), fie la nivelul bulbului duodenal (ulcer duodenal), în primul segment al intestinului subţire.

Cauzele declanşării ulcerelor sunt, în primul rând, de natură mecanică, producând lezarea mucoaselor prin înghiţirea unor alimente tari, incomplet mestecate. Urmează efectul hipersecreţiei acide, cu suc gastric bogat în acid clorhidric, cauzat de o alimentaţie greşită, cu prăjeli şi afumături, exces de grăsimi, alcooluri tari, tutun, produse acide (murături) şi puternic condimentate, carne insuficient prelucrată termic, apă poluată cu substanţe chimice, conservanţi acizi folosiţi în conserve, gemuri şi compoturi.

Multe ulceraţii la stomac sunt provocate de unele medicamente de sinteză chimică (cortizon, aspirină, paracetamol, fenilbutazonă), precum şi de medicamente antiinflamatoare nesteroidale (ibuprofen, diclofenac, indometacin), luate la durerile artrozice şi reumatismale, dar cu efecte secundare de creştere a riscului apariţiei arsurilor şi a sângerărilor stomacale. Există şi o corelaţie cu unele afecţiuni cardiovasculare, cum ar fi vascularizarea locală insuficientă, spasme vasculare, tromboze în peretele stomacului şi duodenului, precum şi spasme arteriale prelungite, cu producere de ischemie localizată.

Greşeli în regimul de alimentaţie şi de viaţă sunt mesele luate la ore neregulate, mâncatul în grabă fără mestecare completă, nerespectarea unor reguli stricte de igienă (spălatul pe mâini înainte de mese), enervări în viaţa particulară sau la profesii cu stres şi mare încordare nervoasă. Atenţie la tulburările afective şi suprasolicitările intelectuale şi, eventual, netratarea corespunzătoare a unei vechi gastrite acide.

Crizele dureroase debutează cu dureri violente

Simptomele bolii ulceroase încep cu senzaţia de jenă epigastrică, urmată de arsuri, greţuri, vărsături acide şi dureri violente cu iradieri în spate, apărute în timpul mesei şi în primele două ore după mâncare (la ulcerul gastric) sau la 2-4 ore după mese (la ulcerul duodenal).

Există o periodicitate a durerilor, atât în cursul zilei (dimineaţa, seara şi în nocturnă la orele 1-4), cât şi o periodicitate sezonieră, mai frecventă primăvara şi toamna, pe durate de minimum 1-3 săptămâni, separate prin perioade de linişte.

Durerile ulceroase sunt însoţite adesea de indigestii, crampe stomacale, greaţă, vărsături (uneori cu sânge sau bilă), constipaţie, balonări cu gaze intestinale şi senzaţie de foame.

Între crizele dureroase există o perioadă de acalmie, ce poate dura câteva zile, luni sau chiar ani, ceea ce determină ca bolnavul să se considere vindecat, reluând, în mod greşit, alcoolul, tutunul şi cafeaua. Aceste perioade de acalmie se scurtează, durerile reapar şi se accentuează, ajungându-se la complicaţii grave, prin erodarea straturilor profunde şi formarea unor răni deschise (nişe), arsuri retrosternale (pirozis), vărsături cu sânge, scaune negre (melene), perforaţii în peritoneu, steatoză pilorică şi duodenală şi, uneori, malignizare (cancer la stomac).

Prin ansamblul măsurilor luate se urmăreşte suprimarea cauzelor potenţiale de declanşare a ulcerelor, reducerea hiperacidităţii, a inflamaţiilor locale şi îmbunătăţirea digestiei, în strânsă cooperare cu o alimentaţie adecvată şi cu o cură de vitamine regeneratoare (C, A, B, P) şi antihemoragice (K). Excesul de acid clorhidric se neutralizează prin consumul de produse care conţin săruri alcalinizante (de potasiu şi magneziu).

Sunt recomandate specii de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul nişelor create şi cu reacţii alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric. În plus, există specii vegetale care conţin principii active antiseptice (bogate în acid salicilic) şi proprietăţi emoliente.

Plante medicinale cu efecte cicatrizante

În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată care folosesc zilnic ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri preparate din anumite plante:

- gălbenele - cu efecte emoliente şi cicatrizante de excepţie, folosite sub formă de infuzii (două linguriţe flori uscate la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15-20 minute), care se consumă înainte de mesele principale prin înghiţituri rare;

- obligeana - macerat la rece din 2-3 linguriţe rădăcini uscate şi macerate 12 ore în 500 ml apă rece; se încălzeşte uşor a doua zi şi se consumă câte 1/2 pahar, cu 20 minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor şi stimularea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuţit de 2-3 ori pe zi înainte de mese) intră în formula Ulcerotratului, având rol de pansament gastric (contraindicat la femei în timpul sarcinii).

- tătăneasă - decoct din rădăcini uscate şi mărunţite (2-3 căni pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare şi cicatrizante, datorită conţinutului ridicat în alantoină, mucilagii şi taninuri, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi refacerea rapidă a mucoasei gastrice;

- lemnul dulce - infuzii din pulbere de rădăcini în amestec cu flori de muşeţel, consumate într-o cură de 1-2 luni (primăvara şi toamna), cu efecte cicatrizante şi antiinflamatoare în ambele forme de ulcere (gastric şi duodenal), dar cu restricţii de dozare şi de durată a tratamentului la femei gravide şi la persoane hipertensive;

- stejarul şi salcâmul - decoct din scoarţă mărunţită (2-3 căni pe zi) cu conţinut ridicat de taninuri care acţionează cu efecte antiseptice şi hemostatice în ulcere cu melene hemoragice şi cu scaune sanguinolente;

- teiul - infuzie din flori (2-3 căni pe zi), cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereţii stomacului;

- busuiocul - infuzie din herba înflorită (3 ceaiuri neîndulcite pe zi), cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede.

- turiţa mare - infuzii din herba (2-3 căni pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal şi stimularea poftei de mâncare;

- frasinul - infuzie din două linguriţe flori şi frunze la 250 ml apă clocotită din care se bea o cană pe zi, fracţionată după mesele principale.

Preparate în amestec

Sunt eficiente şi alte specii medicinale folosite separat sau în amestecuri:

- gălbenele (6 părţi), sunătoare (6 părţi), roiniţă (4 părţi), salcâm (2 părţi), muşeţel (2 părţi) şi tătăneasă (o parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, între mese;

- coada şoricelului, păpădie, patlagină, chimion, mentă, şovârv (părţi egale) luând 2-3 ceaiuri, înainte de mese);

- roiniţă, zmeur, valeriană, măghiran şi seminţe de in, chimion şi fenicul.

Reţeta autorului: gălbenele, muşeţel, coada şoricelului, sunătoare, lemn dulce, tătăneasă, roiniţă, mentă, nalbă, păpădie, patlagină, valeriană.

Aceste amestecuri au acţiuni cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, calmante a durerilor, protectoare a mucoasei faţă de acţiunea acidului clorhidric, antihemoragice şi de normalizare a tranzitului alimentar în cazul indigestiilor.

Dacă ficatul şi vezica biliară sunt sănătoase, la tratamentul ulcerelor se adaugă 1-2 căni de ceai din frunze de nalbă sau flori de gălbenele, băute zilnic, timp de un an întreg.

Bune rezultate se obţin cu amestecul din ulei de gălbenele şi ulei de sunătoare, eventual şi ulei de mentă, din care se ia câte o lingură dimineaţa şi seara, cu 30 de minute înainte de mese, timp de 20 de zile, având acţiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente şi antiinflamatoare.

Se mai utilizează:

- vin de rozmarin şi de rădăcini de tătăneasă;

- tinctură de muşeţel, urzică vie şi lichen de piatră;

- ulei de cătină cu sunătoare şi cicoare.

În tratamente externe sunt recomandate comprese şi cataplasme cu bitter suedez. În perioadele de criză se folosesc cataplasme puse pe zona epigastrică cu terci de tătăneasă şi coada calului sau cu frunze de varză. Înainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele.

Bune efecte are şi cura de polen

Pentru ulceraţii ale stomacului se recomandă:

- cură cu polen (câte 2 linguriţe de 2 ori pe zi, înainte de mese);

- propolis (2 grame pe zi) sau tinctură de propolis 20% din care se iau câte 20 picături, de două ori pe zi, în 6 linguri de apă, ceai sau lapte cald, dimineaţa pe stomacul gol şi seara.

Alimentaţia corectă grăbeşte vindecarea bolii

Pentru vindecarea ulcerelor gastrice, alimentaţia corectă are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se urmăreşte cruţarea mucoasei stomacului şi duodenului, cu rol de pansament gastric.

Durata regimului alimentar este îndelungată, de luni de zile, şi necesită multă răbdare şi perseverenţă, pentru a se asigura o vindecare completă, evitând reapariţia durerilor după 6-7 luni. Se recomandă ca bolnavul să ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masă fiind înainte de ora 20. Se va mânca încet, mestecând bine, fără a bea lichide în timpul mesei. După fiecare masă, bolnavul va sta culcat, punând pe abdomen o compresă caldă sau cataplasmă cu făină de porumb.

În faza dureroasă se permite doar un regim hidric de 2-3 zile cu 200 ml lapte dulce care neutralizează acidul clorhidric şi opreşte secreţia gastrică. Laptele se amestecă, în părţi egale, cu un ceai medicinal (tei, măceşe, muşeţel), consumând 6-7 pahare pe zi, la intervale de 3 ore. Eventual se adaugă câteva picături de suc de lămâie. Pe măsură ce durerile se atenuează, se introduc în alimentaţie supe de orez strecurate, smântână, biscuiţi moi, pâine albă şi uscată (circa 400 de grame) şi albuşuri de ouă crude, bătute spumă.

După dispariţia simptomelor de boală se pot consuma supe călduţe de legume (varză, salate, mărar, tomate), piureuri pasate din legume şi cartofi, grâu germinat, orez şi griş, soteuri, budinci, sufleuri, la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caş nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă în aburi, cartofi copţi sau fierţi în coajă, care se zdrobesc şi se amestecă cu lapte acru şi morcov ras.

Din această fază se poate începe consumul de carne de pasăre sau viţel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la aburi. Se adaugă peşte alb, slab (ştiucă, şalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol.

Ca desert se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole, cartofi (fierţi, copţi sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie şi orez cu lapte.

O atenţie deosebită trebuie să fie acordată curei de dezintoxicare a organismului, folosind seminţe de dovleac puţin prăjite şi nesărate (4-5 pumni pe zi), iar ca lichid se preferă un borş din tărâţe de grâu din care se consumă 1,5-2 litri pe zi, având efect de eliminare a toxinelor prin transpiraţie.

O altă cură va utiliza un macerat din amestecul, în părţi egale, cu zeamă de lămâie, alcool 400, miere de salcâm şi ulei de măsline, din care se va lua câte 50 ml de 3 ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de mese. Eficientă este şi cura de grâu germinat (100 g pe zi), amestecat cu ulei de măsline şi 500 de grame fructe tăiate în cuburi mici.

Consumaţi fructe şi băuturi care nu provoacă aciditate

Fructele recomandate sunt: mere şi pere (curăţate de coajă), prune, piersice, caise, struguri, pepene verde, portocale, lămâi, mandarine, stafide.

Ca băuturi se vor consuma apă minerală plată între mese şi sucuri de legume (uşor îndulcite) din morcov, sfeclă roşie, ţelină dată pe răzătoare, varză albă, spanac şi cartofi cruzi, care se iau cu 15 minute înainte de mese. Sucul de varză proaspătă este deosebit de valoros având proprietăţi protectoare şi cicatrizante datorită conţinutului ridicat în mucilagii şi vitamine.

După mese se beau sucuri din fructe neacide (mere, pere, gutui, caise, piersice, cireşe, agrişe), siropuri şi compoturi puţin îndulcite.

Restricţii şi interdicţii alimentare

- fripturi din carne de porc, oaie, miel, gâscă, raţă, vânat, peşte gras prăjit;

- grăsimi animale, slănină, untură, mezeluri, cârnaţi, afumături, conserve, peşte oceanic (sărat sau afumat);

- supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântaşi, prăjeli, icre, maioneze, ochiuri şi omletă prăjită, sare în exces, cartofi prăjiţi;

- brânzeturi frământate, grase, sărate şi afumate, kefir;

- zarzavaturi fibroase, aţoase şi cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi);

- condimente iuţi şi iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muştar, murături, oţeturi);

- pâine neagră (bogată în celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoşi, dulceaţă, marmeladă şi alte produse zaharoase, îngheţate;

- fructe tari (alune, nuci, migdale);

- ape minerale reci.

Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua naturală (mai ales pe stomacul gol), cacao, ceai rusesc, ciocolată, siropuri sintetice cu cofeină (de tip Coca-Cola) şi abuzul de medicamente de sinteză chimică, cu acţiune iritantă.

Schimbaţi locul de muncă, dacă atmosfera este stresantă

Se impune o perioadă de linişte pentru cruţarea sistemului nervos, respectiv a scoarţei cerebrale, cu evitarea stresului şi a eforturilor fizice şi intelectuale, chiar cu şedere în pat (15-20 de zile) în perioada evolutivă. Dacă apar boli de nervi sau insomnii provocate de afecţiunile ulceroase greu de suportat se urmăreşte refacerea echilibrului nervos prin mici plimbări de dimineaţă, sporturi uşoare în aer liber, gimnastică medicală, vizionări de filme, audiţii muzicale şi lectură de deconectare. De asemenea, este indicată evitarea stărilor emoţionale intense, a suprasolicitărilor nervoase, mai ales în profesiile care cer un surmenaj fizic şi psihic, cu încordări nervoase şi tensionate. Dacă boala avansează, iar programul de lucru nu permite respectarea acestor recomandări igieno-sanitare, se impune schimbarea locului de muncă.

În timpul de odihnă de 12-14 ore se va respecta somnul zilnic de minimum 8 ore, într-o cură de minimum o lună, obligatorie fiind odihna de 30-60 de minute, în poziţie culcată, după fiecare masă.

Tratamentul curativ constă din măsuri igieno-dietetice şi medicamentoase, diferenţiate în perioadele dureroase şi de acalmie. În fazele dureroase, fără hemoragii, se aplică, zilnic, cataplasme calde cu nămol, argilă, ceapă rasă sau parafină, ţinute 10-20 de minute pe abdomen, iar în perioadele cu hemoragii interne se pun comprese reci sau pungi cu gheaţă pe abdomen, ţinute 2-3 ore, cu pauze de 1-2 ore. În unele cazuri se impune repararea danturii defecte, pentru a asigura o masticaţie bună şi o igienă dentară zilnică, urmărind evitarea infecţiei cu bacteria Helicobacter pylori, dezvoltată la nivelul plăcii dentare.

Tratamentul balneoclimateric

Se recomandă numai în perioada de acalmie, fără dureri, în staţiunile Olăneşti, Călimăneşti, Căciulata, Borsec, Sângiorz, Slănic-Moldova, Strunga, Tinca, pe o durată de 21-30 de zile. Ca ape minerale îmbuteliate, folosite la domiciliu, se pot consuma apele alcaline, cloro-sodice sau sulfurate şi apele minerale din Olăneşti, Covasna, Zizin, Biborţeni, Borsec, Malnaş, Lipova, Şaru-Dornei, luate cu 30 de minute înainte de mese, în cantităţi de 150-450 ml pe zi. Respectând cu atenţie reţetele naturiste propuse, pe un fond de alimentaţie şi stil de viaţă strict controlat, durerile ulceroase pot fi ameliorate în mod substanţial, asigurând, treptat, o vindecare completă.